Președintele Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din România, doctorul Robert Viorel Chioveanu, a convocat o ședință de analiză pe tema virusului pestei porcine africane în România, întâlnirea la care au participat șefi de instituții sanitar-veterinare din 20 de județe având loc la Gura Humorului.
La nivel național, situația nu este roz, fiind active 620 de focare de pestă porcină africană, care au dus la pierderea a 313.000 de capete de porcine.
„Ne îngrijorează foarte mult numărul mare de focare, am analizat fiecare județ și modul de implicare a factorilor locali și decizionali. Concluzia este una de îmbunătățire a cadrului legislativ și de concentrarea pe efortul de implicare în gestionarea problemei a fermierilor și a medicilor veterinari. Am pus la punct un plan de acțiune unic. Nu am ales județul Suceava întâmplător pentru această întâlnire, fiind unul dintre cele doar trei județe care nu au focare active la porcul domestic la acest moment”, a declarat, vineri, la Gura Humorului, președintele Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din România, doctorul Robert Viorel Chioveanu.
Cele mai grav afectate de focare sunt județele Ialomița, Teleorman, Buzău, Olt, Brăila și Gorj.
Esențială în oprirea acestui virus este implicarea crescătorilor de porci. Aceștia trebuie să anunțe imediat medicii veterinari dacă observe semne de boală la porc. Cel mai grav este când fermierii ascund mortalitățile și aruncă leșurile pe câmpuri, la marginea cursurilor de apă etc.
Cum au evoluat focarele de pestă porcină africană în ultimii doi ani
O evoluție a pestei porcine africane arată că în 2019 în România au fost 1.700 de focare, numărul acestora a scăzut până la 96 în debutul verii acestui an, pentru ca în prezent să fie de 620. Se speră că odată cu răcirea vremii, cu anotimpul rece, virusul va avea o evoluție descrescătoare.
Totuși, pentru ca numărul de focare să se diminueze repede și semnificativ este nevoie ca oamenii care cresc porci să colaboreze cu autoritățile, să nu mai realizeze comerț de animale pe ascuns, să nu sacrifice animale bolnave sau să le abandoneze în afara gospodăriilor.
Doctorul Sorin Voloșeniuc a subliniat munca în echipă, colaborarea crescătorilor fiind esențială
Doctorul Sorin Mihai Voloșeniuc, directorul executiv al DSVSA Suceava, a vorbit despre ”cheia” reușitei la nivel de județ Suceava:
„Am avut și noi destule focare, dar am intervenit, zic eu, repede, am reușit să extragem repede animalele bolnave, să lichidăm focarele cât mai repede. Este important să faci o anchetă epidemiologică minuțioasă, să cauți sursa, așa poți stăpâni boala”, a transmis doctorul Voloșeniuc.
El a subliniat ca deosebit de important faptul că sucevenii au înțeles în mare mesajele și au anunțat medicii veterinari când au observat un comportament schimbat la porcine.
Au fost însă și excepții. Doctorul Voloșeniuc a dat ca exemplu un caz de la Horodniceni, unde un crescător a aruncat un porc mort de pestă în afara gospodăriei, iar la câteva zile virusul a intrat și în gospodăria tatălui său, care avea 14 porci. Crescătorii care anunță autoritățile la primele simptome de boală au șanse mari apoi să fie despăgubiți, conform legii.
În județul Suceava sunt active doar focare la porcul mistreț.
Primul simptom important al bolii este că animalul nu mai are poftă de mâncare și nici de băut apă. Atunci când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană. Prima reacție a crescătorului trebuie să fie contactarea medicului veterinar.
Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învinețite, pete roșiatic-violete pe corp, secreții nazale și oculare de culoare roșie și uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în șapte zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puțin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%. La porcii mistreți rata de mortalitate este ceva mai redusă, dar nu cu mult.
Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populațiile de porcine.