Noile abordări științifice ne arată cum că durerile cronice ale organismului care nu pot fi integrate în categoria leziuni sau infecții trebuie interpretate mai întâi și înainte de orice altceva ca fiind semnale ale lipsei cronice de apă din zona în care se înregistrează durerea - o lipsă locală de apă. Cercetările ne spun că aceste semnale pentru durere sunt cele care trebuie luate primele în seamă ca indicatori ai deshidratării organismului înainte ca orice alte proceduri complicate să fie aplicate pacientului. Durerile recurente neinfecțioase sau cronice trebuie considerate ca indicatori ai lipsei de apă din organism.
Durerea este o senzație care denotă schimbări chimice locale în zona din jurul nervilor care monitorizează echilibrul acido-bazic. Mecanismul acesta este prevăzut ca o protecție împotriva acumulării de acid în exces din metabolism, care ar putea „arde“ și distruge membranele și structurile interioare ale celulelor din zonă. Când apa nu este disponibilă pentru a spăla reziduurile acide toxice rezultate din metabolism, terminațiile nervoase simt schimbarea produsă și raportează acest lucru centrilor durerii din creier. Până la un anumit punct, creierul suprimă senzația pentru a lăsa procesele corectoare să rezolve tacit problema. Vine însă un timp când liniștea aceasta trebuie întreruptă, iar conștiința să fie avertizată cu privire la lipsa de apă. Când nu se recunoaște semnificația durerii ca semnal urgent pentru lipsa de apă, intensitatea durerii crește până când sunt afectate mișcarea și mobilitatea zonei - aceasta pentru a se preveni producerea în continuare de reziduuri toxice.
Există două componente ale senzației de durere. Una este locală, iar cealaltă este înregistrată la nivelul sistemului nervos central. Într-o fază timpurie, durerea înregistrată local poate fi calmată cu analgezice. După ce se atinge un anumit prag, creierul devine centrul direct pentru monitorizarea perpetuării acesteia până când are loc hidratarea organismului.
Nerecunoașterea fenomenului durerii prin ceea ce este el de fapt - un semnal sofisticat, local, care indică lipsa apei - va duce fără îndoială la generarea de probleme complicate atunci când se tratează aceste stări. Este mult prea ușor să se presupună că aceste semnale reprezintă complicații ale unor procese patologice grave și să le tratăm cu substanțe chimice toxice și proceduri complicate. Deși simpla ingestie de apă ar putea rezolva situația, persoanei în cauză i se administrează obligatoriu medicamente și proceduri complicate. Este responsabilitatea atât a pacienților, cât și a doctorilor de a fi conștienți de vătămarea pe care o poate produce în corpul omenesc deshidratarea cronică.
Durerile cauzate de deshidratare includ: durerea dispeptică, durerea din artrita reumatoidă, durerea anginoasă (durere de inimă care apare la efort și chiar în perioadele de odihnă), durerea de spate, claudicația intermitentă (durere care apare în membrele inferioare la mers), migrenele și durerile de cap persistente, durerea colicativă asociată cu constipația ce o însoțește și durerea din falsa apendicită.
Această nouă paradigmă arată că toate aceste tipuri de dureri trebuie tratate printr-o ajustare regulată a aportului zilnic de apă. O persoană trebuie să consume minimum 2,5 litri de apă în 24 de ore, câteva zile înainte le a recurge la analgezice sau alte medicamente care ameliorează durerea, cum sunt antihistaminicele sau antiacidele - cu mult înainte de a se produce o vătămare locală sau generală, iar starea de boală să ajungă în faza de ireversibilitate. Dacă problema a persistat mai mulți ani, cei care doresc să testeze proprietățile analgezice ale apei trebuie să se asigure că rinichii lor pot produce suficientă urină, astfel ca să nu se rețină prea multă apă în organism. Cantitatea de urină eliminată trebuie evaluată în funcție de cantitatea de apă băută. În mod normal, odată cu creșterea cantității de apă băută, și cantitatea de urină eliminată ar trebui să crească.
Această nouă înțelegere a fiziologiei apariției durerii în deshidratare va face lumină în cercetările medicale viitoare în multe stări grave de boală. Ea arată, de asemenea, caracterul distrugător al utilizării pe termen lung a medicamentelor împotriva durerii (analgezice) pentru că reduce la tăcere un semnal de maximă importanță pentru deshidratarea cronică și localizată a organismului.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753937223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com