Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Elevul Cosmin Țugui, de la Colegiul ,,Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți, a obținut Marele Premiu pentru cel mai bun discurs la concursurile „Serbării de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, manifestări prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni și de la Primul Congres al Studenților Români.
Juriul, format din Ioan Aurel Pop – președintele Academiei Române, Ștefan Afloroaei – profesor universitar la Facultatea de Filosofie din Iași, membru al Academiei Române, Adrian Alui Gheorghe – scriitor, critic literar, a decis că cel mai bun discurs, intitulat „Românii în Europa: între identitate și integrare”, îi aparține elevului Cosmin Țugui, în vârstă de 18 ani, de la Colegiul Național ,,Eudoxiu Hurmuzachi”, Rădăuți.
Directorul Colegiului ,,Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți, prof. dr. Adrian-Nicolae Puiu, l-a felicitat pe Cosmin Țugui (elev în clasa a XI-a E), completând: „Cosmin este un elev de excepție. A obținut 10 pe linie până la sfârșitul clasei a XI-a. Înainte de a începe pandemia, tocmai obținuse primul loc cu nota 10 la Olimpiada Județeana de Istorie. N-a mai avut șansa să meargă la faza națională. Sunt sigur că va avea o carieră profesională de succes. Suntem cu toții impresionați de performanțele lui Cosmin Țugui”. Redăm în continuare câteva fragmente din discursul lui Cosmin Țugui, pe care câștigătorul l-a citit la ceremonia de premiere: „Astăzi, în ceas aniversar, suntem la Putna ca la o școală de patriotism, ai cărei absolvenți nădăjduim să fim, pe urmele generației 1871 și ale Sfântului Ștefan cel Mare.
Și astăzi, ca și ieri, și alaltăieri, România și românii cunosc tensiuni interne, mai ales tensiunea dintre identitate și integrare. Pe de o parte, simțim dorința de a aparține lumii occidentale, dar, pe de altă parte, simțim că nu putem îmbrățișa unele excese și nu putem trăi fără acele elemente care au dat încredere strămoșilor noștri, care ne dau și nouă astăzi un sens al vieții.
Soluția tensiunii nu este suprimarea uneia dintre simțiri, pentru că suprimarea conduce către o contrareacție violentă ulterioară. Soluția nu trebuie să fie aceea de a deveni altcineva, nici de a ne izola. Această tensiune identitară trebuie privită ca o misiune și o șansă deopotrivă, pentru noi, ca români, dar și pentru întreaga Europă”.
„De aceea, a fi român în țară și în străinătate este o provocare zilnică!”
În discursul său, elevul Cosmin Țugui a mai completat: „Trăim într-o societate puternic polarizată, iar radicalizarea uneori accidentală, uneori inconștientă, iar uneori conștientă a susținătorilor unor curente, fie că este vorba despre dreapta sau stânga, despre conservatorism sau progresism, conduce către subminarea unui element esențial în configurația oricărui stat: unitatea națională.
Ștefan cel Mare a reușit să lupte împotriva imperiilor militare ale timpului pentru că a reușit să unifice spiritual poporul. Cu atât mai mult azi este necesară unitatea spirituală, când în locul imperiilor militare se confruntă ideologii culturale.
La 1871 și azi, arma cea mai puternică a unei națiuni este cultura. Deznodământul luptei depinde de fiecare dintre noi: nu toți trebuie să ținem prelegeri despre Ștefan cel Mare, să scriem cărți în limba română sau să ne exprimăm ca o persoană publică mândria de a fi român, ci fiecare gest mărunt este important.
Aici, în țară, experiențele acumulate din trecut ar trebui să constituie un îndreptar și un instrument de acțiune în prezent. România trebuie să își conștientizeze potențialul, iar mai apoi să lupte pentru atingerea acestuia, prin identificarea trebuințelor și formularea ideilor. Aceasta revine întregii națiuni. Despre cei de la vârf, Mihai Eminescu afirma că aceștia trebuie să transpună în realitate ideile și trebuințele poporului, nu să creeze altele.
Dar și fiecare gest făcut oriunde în Europa, de la Nicosia și până în Reikjavik, dar și pe celelalte continente, este un pas înspre sau în contra unității.
De aceea, a fi român în țară și în străinătate este o provocare zilnică!
România secolului al XXI-lea trebuie să participe activ la conturarea proiectului european, (re)devenind lider de opinie și principal actor politico-economic în spațiul central-est european”.
