Efectele negative ale societății moderne

Aparent, toți căutăm lucruri asemănătoare: pace lăuntrică, control emoțional, modalități de a elimina gândurile nedorite, sănătate fizică și vitalitate, precum și o înțelegere a principiilor după care funcționează viața și a celor mai bune căi prin care putem reacționa la schimbările și la provocările vieții. Fiecare dintre noi caută răspunsuri în ritmul și în felul propriu. În lumea modernă ai foarte multe opțiuni de explorat. Chiar dacă găsești un sistem de credințe satisfăcător și știi ce ar trebui să faci, să crezi ori să simți, se întâmplă adesea să nu știi cum să pui intențiile respective în practică. Remediile rapide care dau dependență pot părea mai simple și mai fiabile decât munca necesară pentru a-ți găsi sau a-ți crea propria magie în viață, însă nu dau aceeași satisfacție durabilă pe care o poate aduce căutarea fericirii autentice.

În general, cu toții știm că ar trebui să facem „ce trebuie”, dar cum știm ce înseamnă asta în fiecare situație? Atunci când suntem confuzi și încordați, prietenii și rudele ne spun „să fim tari”, „să nu cedăm ușor” și „să ne ascultăm instinctul”, dar alteori ne spun „să luăm situația ca atare”, „să ne detașăm” și „să ne punem mintea la contribuție”. Când ar trebui „să întoarcem și celălalt obraz” și când „să nu cedăm teren”? Dacă nu avem o bază formată din cunoștințe și practici care să ne ajute să înțelegem ce, cum și când să facem, chiar și sfaturile bine intenționate pot fi foarte derutante. Cum să cultivăm autodisciplina dacă nu știm cum funcționează sistemele noastre mentale, emoționale și fizice și nici cum sunt legate de mediul în care trăim și cum le influențează acesta?

Când nu știm cum să ne alegem abordarea, cei mai mulți dintre noi reacționează de frică și se bazează doar pe puterea voinței și pe logică în viață. Bineînțeles, problemele apar pentru că viața nu corespunde întotdeauna voinței sau ideilor noastre despre cum ar trebui să stea lucrurile. Când exagerăm în hotărârea noastră de a controla lucrurile, tindem să intrăm în lupte pentru putere cu prietenii, șefii, rudele, partenerul de viață și colegii de muncă. Furia, frustrarea, frica, îngrijorarea și resentimentele se pot acumula pe măsură ce vedem iar și iar că, indiferent cât de siguri suntem de ideile noastre despre cum trebuie să fie lucrurile, nu vom obține întotdeauna tot ce dorim. Mai mult, dacă experiențele ne contrazic convingerile despre lume sau despre noi înșine, ne-am putea simți copleșiți. Asemenea sentimente pot duce la anxietate și la depresie.

Mass-media ne îndeamnă să recurgem la o sursă exterioară pentru a ne simți mai bine. Aluziile și imboldurile sunt peste tot - în reviste, în cărți, la televizor, pe panourile publicitare și pe internet. Mesajul te poate încuraja să faci ceva nesănătos, de exemplu, să bei alcool, să iei droguri, să fumezi țigări, să mănânci excesiv ori să joci jocuri de noroc. Sau te poate încuraja să faci ceva sănătos, de pildă, să citești o carte, să te uiți la o comedie, să-ți vizitezi prietenii sau să te înscrii la un curs de meditație. Chiar dacă avem acces la asemenea surse sănătoase din afara noastră, faptul că tânjim mereu după lucruri tot mai multe și tot mai bune pentru a ne simți mai bine nu ne elimină decât temporar stresul și deruta. Alte mesaje întăresc ideea că acumularea de bunuri ne va face fericiți, însă nu ne garantează și că vom avea întotdeauna banii necesari pentru a cumpăra lucrurile respective.

Un alt aspect al societății noastre moderne care crește inconștient nevoia indivizilor de a recurge la soluții externe pentru propriile probleme este faptul că prețuim corectitudinea. Mass-media strecoară ideea de corectitudine în cultura noastră. Tuturor ne place să auzim povești despre binele care biruie răul. Din păcate, combinația dintre încurajarea indivizilor de a-și controla mediul și destinul prin voința lor și ideea conform căreia corectitudinea este de așteptat și de dorit în viață duce în mod cert la eșec, la deziluzie și la senzația că ești depășit de situație.

Uneori, indivizii ajung să facă lucruri nesănătoase, de exemplu, să consume alcool sau droguri sau să joace jocuri de noroc, pentru a face față acestor sentimente copleșitoare. Unii devin dependenți de o substanță sau de o activitate. Dependența și trauma sunt factori esențiali și generalizați în majoritatea crimelor și nedreptăților pe care le săvârșim unii împotriva altora. Probabil că cei mai mulți dintre noi ne-am întrebat la un moment dat: „Ce e în neregulă cu oamenii?”, „De ce nu ne putem înțelege pur și simplu unii cu alții ? Ne întrebăm de ce au loc atât de multe războaie, înșelătorii și furturi din motive pecuniare, materiale și teritoriale. Totuși, aceste comportamente pot fi considerate produse secundare ale unei lumi ce susține că acumularea de bunuri este soluția problemelor noastre.