Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Mănăstirea Putna a îmbrăcat, duminică, haine de sărbătoare, mii de pelerini fiind prezenți atât la hramul de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, dar și la „Serbarea de la Putna”, eveniment care a marcat împlinirea a 150 de ani de la „Marea Serbare de la Putna” din 1871. Încă de la primele ore ale dimineții, miile de pelerini au umplut aproape până la refuz curtea mănăstirii. Fără doar și poate, impresionant a fost faptul că aproape toți cei prezenți în curtea mănăstirii erau îmbrăcați în costume populare, iar un număr foarte mare de pelerini au venit cu steaguri tricolore pentru a rememora momentul marii serbări a românismului de acum 150 de ani. Cei care au venit cu cele mai multe steaguri tricolore au fost tinerii din Asociația Tinerilor Ortodocși Suceveni. Printre pelerini au fost și unii care au venit și cu pancarte pe care se puteau citi mesaje precum „Ortodoxia este seva neamului românesc”, „Școala s-a născut în pridvorul bisericii” sau „Biserica Ortodoxă este Maica Neamului Românesc”.
Preafericitul Daniel: „Maica Domnului este rugătoare pentru toată lumea, dar în mod special este rugătoare pentru fecioare şi mame”
Sfânta Liturghie a fost oficiată de patriarhul României, Preafericitul Daniel împreună cu un sobor de ierarhi format din Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcop al Hușilor, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Înainte de slujbă, Preafericitul Părinte Daniel alături de șapte ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, a fost condus, în sunet de buciuc, în biserica Mănăstirii Putna de către un sobor de preoți și diaconi, pentru a se închina la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a amintit momentele de început ale sărbătorii de astăzi. „Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului începe să se răspândească mai întâi la Ierusalim, apoi la Constantinopol, începând cu secolul al V-lea, deci după anul 400. Despre adormirea Maicii Domnului Sfânta Scriptură nu spune nimic, pentru că nu s-a scris despre aceasta, dar tradiţia Bisericii noastre a consemnat faptul că Maica Domnului a trecut la viaţa veşnică şi anume a murit la Ierusalim în casa în care stătea şi a fost dusă să fie înmormântată în satul Ghetsimani”.
Patriarhul a subliniat faptul că Biserica Ortodoxă pune accentul pe relaţia personală a Maicii Domnului cu Fiul Ei Iisus Hristos. „Ceea ce El a urmat în lucrarea mântuitoare urmează şi Maica Domnului. Pentru că Mântuitorul Iisus Hristos a primit de bunăvoie moartea mântuitoare şi Maica Domnului primeşte trecerea aceasta din lumea pământească la viaţa cerească de bună voie şi cu bucurie. Pentru că aşa după cum Mântuitorul Iisus Hristos înainte de a muri a zis pe cruce: Părinte, în mâinile Tale dau Duhul Meu, acum Maica Domnului în momentul trecerii din această lume a zis: Fiule, în mâinile tale încredinţez sufletul meu”, a spus Preafericitul Daniel, care a adăugat că „de aceea, în icoana Adormirii Maicii Domnului, sufletul Maicii Domnului înveşmântat în alb sau uneori într-un veşmânt luminos este ţinut pe mâinile Mântuitorului”.
Preafericitul Părinte le-a mai spus celor prezenți că „Maica Domnului este rugătoare pentru toată lumea, dar în mod special este rugătoare pentru fecioare şi mame, pentru că ea a rămas Pururea Fecioară, şi pentru mame sau familii pentru că ea a alăptat şi a crescut pe Fiul Său, Iisus Hristos”.
Patriarhul României a afirmat și că Maica Domnului este ocrotitoarea preoților. „Maica Domnului este şi ocrotitoare a clerului, pentru că Fiul Său Iisus Hristos este marele preot sau arhiereul veşnic. Este ocrotitoarea ierarhilor, a preoţilor, a diaconilor, este ocrotitoarea tuturor oamenilor şi mai ales este ocrotitoarea văduvelor, a orfanilor şi a tuturor celor necăjiţi. De aceea, credincioşii ortodocşi simt iubirea de mamă a Maicii Domnului”, a spus Preafericitul Daniel.
ÎPS Calinic a acordat Ordinul „Crucea Bucovinei” pentru starețul Velnic Melchisedec, Gheorghe Flutur și Ion Lungu
A urmat apoi un moment festiv în care Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Calinic, a oferit „distincții de vrednicie” mai multor preoți și mireni pentru implicarea avută în organizarea manifestărilor de aniversare a 150 de ani de la Marea Serbare și Congresul Studenților de la Mănăstirea Putna din 1871, dar și celor care au sprijinit în mod deosebit Biserica. Astfel, Ordinul „Crucea Bucovinei” pentru clerici a fost oferit starețului Mănăstirii Putna, părintelui arhimandrit Melchisedec Velnic, preotului Vasile Gavrilă, de la Paraclisul Universitar din București, precum și preotului Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, din Regiunea Cernăuți și preotului Vasile Pavlenco din Crasna, Regiunea Cernăuți. Ordinul „Crucea Bucovinei” pentru mireni a fost oferit, pentru „lucrarea virtuoasă întru apărarea și slujirea dreptei credințe, precum și întru cultivarea și promovarea valorilor neamului strămoșesc”. Printre cei care au primit această distincție numărându-se președintele Academiei Române, profesorul Ioan Aurel Pop, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul Sucevei, Ion Lungu și președintele Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare”, profesor universitar dr. Ștefan Gorovei.
În cadrul ceremoniei a mai fost acordat și „Ordinul Mușatinii”, care a fost primit de ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, dar și de reprezentanți ai autorităților sucevene, printre care vicepreședinții Consiliului Județean, Cristinel Crețu și Niculai Barbă, administratorul public al județului, Irina Vasilciuc și primarul din Putna, Gheorghe Coroamă. A mai fost acordat și Ordinul „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul”, pentru clerici și pentru mireni, pentru activitatea desfășurată în slujba neamului românesc.
Patriarhul României a oferit Mănăstirii Putna un Sfânt Potir și un Sfânt Disc
A urmat apoi un moment special, în care Patriarhul României, Preafericitul Daniel, a oferit Mănăstirii Putna mai multe daruri. Cel mai important dintre acestea a fost un set de Sfinte Vase, respectiv un Sfânt Potir și un Sfânt Disc, realizate la Atelierele Patriarhiei Române, cu recomandarea ca acestea să fie folosite la hramurile mănăstirii. Sfintele Vase sunt confecționate din argint masiv, lucrate cu filigran aurit. „Maica Domnului, fiind ocrotitoarea poporului român, împreună cu Ștefan cel Mare și cu toți sfinții români și toți sfinții în general, este în mod deosebit și ocrotitoarea tinerilor, care, cu 150 de ani în urmă, au avut inițiativa Serbării de la Putna. Aici sunt o mulțime de tineri prezenți, care arată continuitatea unui ideal. De aceea, am ales simbolul liturgic cel mai puternic, și anume am ales să oferim mănăstirii Sfântul Potir și Sfântul Disc, pe care le folosim la Sfânta Împărtășanie. Și acestea trebuie folosite mai ales la hramurile Mănăstirii Putna: Adormirea Maicii Domnului, Ștefan cel Mare și Sfânt și Sfântul Ierarh Iacob Putneanul”, a spus Preafericitul Daniel.
El a mai oferit mănăstirii și un kilogram de tămâie naturală din Oman, dar și mai multe cărți de la Editurile Patriarhiei. Pentru credincioșii veniți la Putna, Patriarhul României a adus 6.000 de iconițe care reproduc icoana Adormirii Maicii Domnului donată Catedralei Mântuirii Neamului de părinții iconari din Mănăstirea Putna. Preafericitul Daniel le-a spus pelerinilor prezenți că aceste iconițe pe care le vor primi reprezintă „adeverința de participare la această Mare Sărbătoare de la Putna”. La finalul acestui moment, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Calinic i-a oferit Patriarului României o icoană realizată la Atelierul Giorgios Art.
Unul dintre momentele cele mai emoționante a fost sfințirea de către Patriarhul României a Candelei Aniversare a Serbării de la Putna, oferită mănăstirii de studenți români din țară și din străinătate special pentru acest moment aniversar. Candela are înălțimea de 40 cm, amintește de modelul urnei comemorative dăruită de poetul Mihai Eminescu și colegii săi de generație în anul 1871, care conținea în mod simbolic pământ din toate provinciile românești care se aflau la vremea respectivă sub ocupația a trei imperii diferite. „Doamne, binecuvântează, sfințește și o arată podoabă a mormântului Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, pentru a răspândi lumina chemării spre unitate întru sfințenie tuturor românilor”, a spus Preafericitul Daniel în rugăciunea de sfințire a candelei. Pe candelă a fost inscripționat un mesaj care seamănă cu cel de acum 150 de ani, fiind schimbat doar anul și numele manifestării, respectiv „Eroului, învingătorului, apărătorului existenței române, scutului creștinătății, marelui român, Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Junimea română academică. MMXXI. Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”. Ulterior, spre finalul manifestărilor, pe acordurile „Baladei” lui Ciprian Porumbescu, interpretată de un tânăr bucovinean stabilit la Viena, Tudor Andrei, mai mulți tineri au depus candela pe mormântul marelui voievod Ștefan cel Mare. Tot la finalul manifestărilor, studenții și autoritățile au depus coroane și jerbe de flori la statuia poetului Mihai Eminescu din curtea mănăstirii, precum și la efigiile tinerilor care au organizat serbarea din anul 1871 și la cea din 1904, dar și la plăcile comemorative ale serbărilor comemorative din 1926, 1957, 1966, 1992 și 2004. În cuvântul său de la finalul manifestărilor, starețul Melchisedec Velnic a ținut să îi mulțumească Patriarhului României, Preafericitului Părinte Daniel, pentru bucuria prilejuită de participarea la hramul mănăstirii și la Serbarea de la Putna. Starețul mănăstirii Putna a mulțumit și soborului de ierarhi, invitaților, oficialităților, pelerinilor, precum și studenților care au organizat manifestările de anul acesta, el subliniind faptul că în aceste acțiuni au fost implicați nu mai puțin de 670 de tineri.
- Ioan Aurel Pop: „pentru mulți români de astăzi, ca și pentru cei de la 1871, „patria este limba română”
Invitat să ia cuvântul, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, le-a vorbit celor prezenți despre însemnătatea și modul în care s-a organizat și desfășurat Marea Serbare de la Putna din anul 1871. Ioan Aurel Pop a remarcat faptul că marele voievod Ștefan cel Mare a fost cel care le-a apărut tinerilor de la 1871 drept un simbol perfect al adunării naționale românești. „Fiind considerat unul dintre cei mai mari oameni politici europeni, singurul român, domn de țară românească, care a primit din partea Papalității titlul de ”Atlet al lui Iisus Hristos” și singurul moldovean căruia cronicile Țării Românești îi dau șaptesprezece ani de domnie la sud de Carpați, supranumit în anumite surse occidentale, Rege al Daciei, dăruit cu titlul de Țar sau de Împărat, domnul Moldovei apărea tinerilor de la 1871 drept un simbol perfect al adunării naționale românești. Astăzi, prea cinstită adunare, la 150 de ani de atunci, se cuvine să ne înclinăm în fața memoriei acelor făurari de țară. Putem spune și noi că de astfel de vremuri se-nvredniciră cronicarii și rapsozii. Ar trebui să ne înălțăm și să le urmăm exemplul într-o societate secularizată, dezorientată, cum e societatea europeană de astăzi, în care toate marile valori ale omenirii sunt puse sub semnul întrebării”, a spus Ioan Aurel Pop. El a subliniat faptul că pentru mulți români de astăzi, ca și pentru cei de la 1871, „patria este limba română”. ”Dar pentru noi, în general, ca oameni, patria noastră trebuie să fie credința noastră. Credința aceasta în care ne-am născut și fără de care n-am fi și astăzi mai mult ca oricând”, a afirmat președintele Academiei Române, care a mai adăugat că „astăzi, mai mult ca oricând, Biserica este egală cu lumea. Iar Biserica noastră este egală cu națiunea română”.
Ioan Aurel Pop le-a transmis celor prezenți că tradițiile și istoria trebuie să le fie un imbold pentru prezent și viitor. „Să ne închinăm cu smerenie, cum au făcut strămoșii care au construit această țară, să prețuim limba și să ne cunoaștem cu demnitate locul în Europa”, a încheiat Ioan Aurel Pop.
Un elev în vârstă de 18 ani din Rădăuți este câștigătorul concursului de discursuri organizat în cadrul „Serbării de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”
Tot în cadrul manifestărilor de duminică, starețul Mănăstirii Putna, Melchisedec Velnic, a remarcat faptul că un elev în vârstă de 18 ani, din Rădăuți, este câștigătorul concursului de discursuri organizat în cadrul „Serbării de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, evenimente prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni și de la Primul Congres al Studenților Români. Este vorba despre Cosmin Țugui, elev al Colegiului Național “Eudoxiu Hurmuzachi”, care a prezentat o lucrare intitulată „Curajul și puterea de a fi și de a rămâne român în Europa”. Acesta va fi premiat luni, 16 august, când la Mănăstirea Putna va avea loc și Congresul Studențesc Aniversar, la care vor fi prezenți și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și domnul academician Ioan Aurel Pop.
Concursul de discursuri organizat la Marea Serbare de la Putna din anul 1871 a fost câștigat de Alexandru D. Xenopol, cu un discurs despre marele voievod Ștefan cel Mare.
Numeroși politicieni au fost prezenți printre pelerinii veniți la Mănăstirea Putna
Ca în fiecare an, printre pelerinii care vin la Mănăstirea Putna de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului s-au aflat și numeroși politicieni. În mijlocul credincioșilor s-au aflat președintele Consiliului Județean și al PNL Suceava, Gheorghe Flutur, primarul Sucevei, Ion Lungu, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, vicepreședinții administrației județene, Niculai Barbă și Cristinel Crețu, fostul deputat liberal Dumitru Mihalescul, primarul din Putna, Gheorghe Coroamă, precum și alți primari PNL din județ. Și social-democrații suceveni au fost prezenți la Mănăstirea Putna, respectiv liderul PSD Suceava, senatorul Ioan Stan, deputatul Gheorghe Șoldan și mai mulți primari.. Printre cei care au venit la Mănăstirea Putna s-a numărat și co-președintele AUR, George Simion, alături de acesta mai fiind prezenți și parlamentarii de Suceava ai acestui partid, Dorel Acatrinei, Florin Pușcașu și Mircea Dăneasa.
Programul manifestărilor de la Putna
Manifestările organizate în cadrul „Serbării de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal” vor continuă până joi, 19 august.
Pentru ziua de luni, 16 august, programul este următorul:
07.00–08.30 Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni;
08.30–11.00 Sfânta Liturghie arhierească;
11.00–12.00 Slujba Parastasului pentru ctitorii Mănăstirii Putna și pentru făuritorii Serbării de la Putna din 1871, săvârșită de Părintele Patriarh Daniel; 12.00–12.15 Premierea câștigătorilor concursurilor Serbării 2021;
12.15–12.30 Susținerea discursului câștigător de către Cosmin Țugui și 12.30–12.35 Silvia Mleșnița, Un ideal la Putna – imnul Serbării din 2021.
De la ora 16:00 va începe Congresul studențesc aniversar, care include un cuvânt către studenți al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, un dialog despre identitate și idealuri cu studenții al acad. Ioan Aurel Pop, discursuri ale reprezentanților organizațiilor studențești participante la atelierele on line în cadrul cărora a fost pregătită Declarația finală, dar și semnarea Declarației a Congresului studențesc aniversar.
De la ora 21.00 și până la ora 22.30 va avea loc marcarea de către studenți, cu torțe, pe Dealul Crucii a momentului aniversar (1871–2021) prin figurarea numărului 150.
În ziua de marți, 17 august, între orele 9:00 și 18:00, va avea loc simpozionul „Eminescu și Putna”, la care vor fi prezenți cercetători reprezentativi pentru diferite domenii de preocupări intelectuale.
Miercuri și joi va fi parcurs itinerariul „Pe urmele lui Eminescu”, realizat de studenți și de participanții la Simpozionul „Eminescu și Putna” la Cernăuți sau la Stupca și Ipotești.
