Armenii împreună cu credincioșii români s-au adunat la Hagigadar, la hramul „Adormirii Maicii Domnului”

Timp de trei zile, în perioada 14-16 august, credincioșii armeni din întreaga țară, alături de cei români, se află în pelerinaj tradițional la Mănăstirea Hagigadar, prilejuit de sărbătorirea Hramului Bisericii închinat Adormirii Maicii Domnului. În acest an credincioșii sărbătoresc și împlinirea a 620 de ani de la înființarea Episcopiei Armene la Suceava și a 500 de ani de la târnosirea Bisericii Armene „Sfânta Cruce” din Suceava.

Programul liturgic a debutat în cursul zilei de sâmbătă, când credincioșii armeni de pretutindeni, în frunte cu Preasfințitul Părinte Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Eparhiei Armene din România, s-au adunat la sediul Consiliului Parohial Armean din Suceava și în Biserica Armeană „Sfânta Cruce”, unde începând cu ora 17.00 au participat la Sfânta Liturghie prilejuită de împlinirea a 500 de ani de la târnosirea bisericii din centrul Sucevei, precum și slujba de pomenire a ctitorilor, binefăcătorilor și vrednicilor de pomenire slujitori ai acestui lăcaș. Au fost reamintiți și binecuvântați toți cei care au slujit în această Sfântă Biserică de-a lungul veacurilor trecute. Preasfințitul Părinte Episcop Datev Hagopian, a reamintit:

”Iubiți credincioși, slăvesc pe Dumnezeu că ne-a îngăduit astăzi să ne aflăm în sfânta această biserică și vreau să mulțumesc autorităților locale prezente și credincioșilor armeni veniți astăzi aici din toată România. Bucuria e și mai mare pentru că ne aflăm aici și prăznuim anul acesta 500 de ani de la târnosirea bisericii «Sfânta Cruce». Această biserică a fost construită de ctitori care au făcut posibilă ridicarea lăcașului cu harul și ajutorul lui Dumnezeu. Ușile acestei biserici au fost deschise pe parcursul acestor cinci veacuri pentru credincioșii armeni și români din România. Vreau să vă mulțumesc iubiți credincioși pentru că împreună am reușit să ținem vie biserica și sper ca în această biserică să se audă veșnic rugăciunea armenească, rugăciunile noastre fiind înălțate către Hristos”.

Pentru împlinirea frumoasei vârste de hirotonie de 30 de ani în slujba Bisericii Armene, părintele Torkom Mandalian a primit un simbol din partea episcopului Hagopian, care a spus: ”Vreau cu bucurie să vă anunț că părintele nostru Torkom Mandalian a slujit timp de 30 de ani Eparhia Bisericii Armene din România. Îl felicităm și îi transmitem binecuvântările și cu ocazia asta îi înmânăm o mantie înflorită, ca să slujiți și să țineți totdeauna deschise ușile bisericii noastre”.

Prepararea supei de urechiușe cu Hurut, un ritual al dorințelor împlinite

Veniți cu nădejdea de împlinire a unor dorințe, credincioșii au participat apoi în curtea Consiliului Parohial la confecționarea tradiționalelor „urechiușe” prezente în supa cu urechiușe, cea care dă savoare mesei praznicului armean din fiecare an, după Sfânta Liturghie de la Mănăstirea Hagigadar.

La prepararea urechiușelor cu carne de vită participă femeile, care se reîntâlnesc aici de fiecare dată, fie că sunt din zonă, București, Constanța sau meleaguri îndepărtate:

”Deja ne cunoaștem între noi, cele care venim în fiecare an. Venim cu sufletul deschis să facem pentru biserică, fiecare își pune dorința lui, se împlinește în general, dacă nu mai vine și anul următor. Se spune că trebuie să faci 40 de urechiușe din astea pentru îndeplinirea unei dorințe. Dacă nu ai credință și nu crezi în ceea ce faci, nu vii aici” ne-a spus Ynghe, în timp ce Maria vine de la Siret și simte de ani buni ajutorul divin: ”Am simțit întotdeauna ajutorul aici. Fără Maica Domnului și fără Dumnezeu nu facem nimic, toată nădejdea e în ei. Urechiușe facem câte se poate, 40, 100, 200. Îmi pot pune o dorință dar le pot face și de mulțumire, pentru ceea ce Dumnezeu mi-a dat deja”.

Fără Hurut, un condiment armenesc făcut să dea savoare, supa de urechiușe nu ar avea ceva deosebit. Acesta însă o acrește și îi dă un gust deosebit, căutat de credincioși de la an la an. Cecilia Ungurean ajută de ani buni la prepararea lui și ne-a divulgat din rețetă: ”Hurut-ul se face din lapte acru care a fost fiert și lăsat două săptămâni la acrit, iar după aceea se pun în el pătrunjel, țelină, frunze de sfeclă, busuioc, cimbru și tarhon. Se aleg numai petalele, se dau prin mașina de tocat și se înglobează în laptele acru, cam kilogram pe kilogram. Pentru culoare și aromă se mai pun câteva vâzdoage, flori galbene care dau o culoare aparte. Se fierb apoi până se obține ca un bulion gros, care se răcește apoi, se taie și se modelează sub forma unor conuri de brad. Acestea se usucă pe un grătar și reprezintă un condiment pentru supă, căreia i se adaugă ras pe răzătoare, pentru a acri și a da gust și culoare. Se adaugă în supa de vită făcută doar cu apă, carne și sare și poftă bună”.

Mănăstirea Hagigadar, principalul punct de atracție al credincioșilor

Duminică dimineață credincioșii au urcat colina mănăstirii armene și au participat la Sfânta Liturghie prilejuită de sărbătorirea Hramului Bisericii închinat „Adormirii Maicii Domnului”. Mulți dintre ei au urcat în genunchi colina și au înconjurat în același mod biserica mănăstirii Hagigadar, cu speranța împlinirii dorințelor pe care și le-au pus. Recunoscută de sute de ani pentru puterea miracolului Împlinirii Dorințelor, biserica din vârful colinei, al cărui nume în limba armeană înseamnă tocmai „Împlinirea Dorințelor”, adună în jurul ei mii de credincioși. La finalul slujbei credincioșii participă la praznicul tradițional cu supă de urechiușe și friptură de vită cu orez, mâncăruri tradiționale armenești făcute de sute de ani pentru marele eveniment religios. În cea de-a treia zi de sărbătoare, luni, 16 august, începând cu ora 10:00, la Mănăstirea Zamca va avea loc slujba de pomenire a morților.