Ziua Sf. Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, 27 iulie, este o zi cu mare încărcătură emoțională pentru stavrofora Irina Pântescu, întemeietoarea vieții monahale la Voroneț, și stavrofora dr. Gabriela Platon, stareța Voronețului. Prima stareță a Voronețului, stavrofora Irina Pântescu, împlinește 41 de ani de călugărie (iulie 1980 – iulie 2021), iar stavrofora dr. Gabriela Platon sărbătorește trei ani de când a fost instalată ca stareță a Voronețului, la sărbătoarea Sf. Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon.
Dacă în cazul stavroforei dr. Gabriela Platon, din cei aproape 40 de ani de viețuire în mănăstire, peste 30 de ani i-a trăit la Voroneț, în cazul stavroforei Irina Pântescu, drumul spre Voroneț a fost mai sinuos.
Opțiunea pentru viața monahală, ca ucenică rasoforită, a avut loc în anul 1957. În perioada mai 1958 – mai 1960, maica Irina a cerut transfer la Mănăstirea Moldovița, cu motivația că vrea la „mănăstire cu viață de obște”, unde este numită economă. În urma Decretului 410/1959, maica Irina Pântescu a fost scoasă forțat din mănăstire, în perioada mai 1960 – septembrie 1972, și s-a retras la Biserica Golia, în așteptarea unor vremuri mai bune, lucrând ca îngrijitor, casier. Făcând ascultări monahale, maica Irina s-a ocupat de ghidaj, a fost gestionar-custode sală casierie, a avut atribuții de aprovizionare și relații cu colaboratorii laici ai mănăstirii. În perioada septembrie 1972 - aprilie 1991, maica Irina a fost la Mănăstirea Moldovița, ca rasoforă (1972- 1980) și monahie, din 28 iulie 1980.
„Trebuie să alegem binele, dar nu siliți, ci de bună-voie”
Am întrebat-o pe prima stareță a Voronețului ce înseamnă ziua Sf. Pantelimon pentru domnia sa și ne-a răspuns prompt: „Această zi ar trebui să însemne moartea și trecerea la viață, pentru că asta înseamnă călugăria: mort pentru lume și viu doar pentru Hristos”. A ales această zi pentru că-i este drag Sfântul Pantelimon, „pentru că înainte de a mă face călugăriță am citit acatistul Sfântului, și mi-a fost tare drag acest sfânt, și am ales să-mi fie ocrotitor vieții mele de călugărie”. Pe 1 aprilie 2021 s-au împlinit 30 de ani de la reînființarea vieții monahale la Voroneț, după 206 ani de vitregie a trăirii monahale, după 206 ani de la desființarea ei de către Imperiul Austriac. Cum au fost acești ani pentru proinstareța Mănăstirii Voroneț? „Toată greutatea, tot ce a fost greu am pus în seama Mântuitorului Hristos, în seama sfinților care ocrotesc Voronețul, a Sfântului Gheorghe, a Sfântului Daniil Sihastrul, a Măriei Sale Domnul Ștefan cel Mare și Sfânt”, ne-a spus măicuța Irina.
În toți acești ani, au fost și oameni din împrejurimi ostili mănăstirii (unii au rămas neschimbați), povestește măicuța, „pentru că ne-au văzut ca pe noi niște intruși, dar în marea lor majoritate se mândresc cu mănăstirea, cu realizările care s-au făcut la mănăstire. În marea lor majoritate, oamenii sunt buni și sunt atașați de mănăstire.”
Măicuța are un gând înțelept îndreptat și către tineri: „Dacă tinerii îl au pe Hristos și viața lui far după care să se călăuzească, atunci viața lor va fi bună, izbăvită de toate capcanele pe care le întinde lumea, le întinde cel viclean. Dacă îți ridici ochii minții către Dumnezeu și mergi pe căile lui, cu siguranță vei scăpa de toate capcanele. Noi, oamenii, suntem creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și avem voință liberă. Acești tineri, dacă vor cere sfat, vor avea sfat. Ei trebuie să vină spre Dumnezeu, pentru că Dumnezeu ne-a creat cu voie liberă și atunci trebuie să alegem binele, dar nu siliți, ci de bună-voie”.
„De 30 de ani, am crescut și ne-am format ca o obște în jurul maicii noastre starețe Irina, și așa funcționăm în continuare”
Stareța Mănăstirii Voroneț, stavrofora dr. Gabriela Platon, instalată acum trei ani la sărbătoarea Sf. Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, dar de aproape patru ani pe postul de stareță, începând cu 1 octombrie 2017, ne-a spus că se consideră asemeni profetului Elisei care își dorea ca harul mentorului său Sf. Prooroc Ilie să vină asupra lui, să îl călăuzească, de fapt harul lui Hristos, harul lui Dumnezeu care lucra prin Sf. Prooroc Ilie. „La fel și eu, de când am ajuns în postura de stareță, aș vrea ca harul măicuței noastre starețe, înțelepciunea dumneaei să se reverse din voia lui Dumnezeu și asupra mea și să mă călăuzească. Și mai este încă un amănunt: Elisei a intrat în rol abia în momentul în care Sf. Ilie a fost răpit la Cer. Așadar, cât timp este întâia stareță a Voronețului, măicuța Irina între noi, lucrarea dumneaei continuă în obștea noastră, își pune amprenta în continuare asupra obștii de la Voroneț, mie rămânându-mi mai mult rolul de a răspunde în fața autorităților. La noi, la Voroneț, de 30 de ani, am crescut și ne-am format ca o obște în jurul maicii noastre starețe Irina, și așa funcționăm în continuare”.
„Măicuța noastră stareță este un imens ajutor pentru noi toate, pe drumul spre mântuire”
Pentru stavrofora dr. Gabriela Platon,faptul că a fost instalată stareță de sărbătoarea Sf. Pantelimon este copleșitor, pentru că, prin tradiție, de Sf. Pantelimon, la Voroneț, era serbată măicuța stareță Irina, „serbam amintirea nunții sale cu Hristos”. „Faptul că, în fiecare an, de Sf. Pantelimon, nu îmi voi aminti de o zi specială doar pentru mine, ci, în primul rând, de ziua specială a măicuței Irina, este cea mai bună dovadă de dragoste părintească pe care măicuța a putut să o facă, alegând ca sărbătoarea dumneaei să fie și sărbătoarea mea, pentru câte zile voi mai avea”, ne-a spus stareța Gabriela Platon, completând că este fericită, pentru că trăiește măicuța Irina, „jugul și povara acestei responsabilități de stăreție este mult mai ușor de purtat atâta timp cât mentorul meu, întâia stareță Irina, trăiește în mijlocul nostru. Măicuța noastră stareță este un imens ajutor pentru noi toate, pe drumul spre mântuire, și pentru mine cu atât mi mult, în responsabilitatea aceasta de stareță”.
„Dacă suntem închiși, nu o să fim o atracție pentru tineret și vedem că tot mai puțini tineri aleg viața monahală”
Sunt vremuri dificile pentru toată lumea, iar pandemia de Covid-19 a lovit și Voronețul. Jumătate dintre măicuțe au suferit din cauza acestei boli, dar biserica a rămas deschisă și s-au înălțat în continuare rugăciuni. „Noi, Biserica, trebuie să ne facem datoria, avem menirea în lumea aceasta să ne rugăm lui Dumnezeu pentru toți oamenii. Când ești în rugăciune, primești și lumina lui Hristos. Această lumină ne dorim să devină și lumină călăuzitoare și dătătoare de liniște pentru tinerii care ne văd. Ei vin în mănăstire, uneori doar să vadă monumentele rare, unice în lume, dar implicit ne pot găsi în rugăciune și atunci se transformă”, susținestavrofora dr. Gabriela Platon, conștientă de rolul pe care trebuie să-l aibă slujitorii bisericiiinclusiv în relația cu tinerii.
„Trebuie să fim conștienți de rolul nostru, de responsabilitatea noastră de a fi lumină lumii, făcând acest lucru, rugându-ne lui Dumnezeu, dar și stând de vorbă cu tinerii care au întrebări. Noi suntem deschise și stăm de vorbă cu cei care doresc să afle despre viața noastră. Trebuie să lucrăm în acest sens dacă vrem să mai existe tineri care să simtă chemarea de a urma această cale a călugăriei, de a urma lui Dumnezeu. Dacă suntem închiși, nu o să fim o atracție pentru tineret și vedem că tot mai puțini tineri aleg viața monahală”, ne-a spus strareța Voronețului.
S-a împlinit un an de când ÎPS Calinic a fost numit Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Stareța Gabriela de la Voroneț ne-a spus că părintele Calinic i-a fost duhovnic la începuturile ei duhovnicești, la Mănăstirea Moldovița, și i-a păstrat întotdeauna o admirație și un respect. „Acum, dacă a rânduit Dumnezeu să devină păstorul nostru, nu putem decât să ne bucurăm și să admirăm amploarea înnoirii vieții administrative și duhovnicești. Se vede amprenta ÎPS Calinic și îl susținem prin tot ce putem noi: prin rugăciunile pe care le facem pentru Înaltpreasfinția Sa și contribuind cu ce putem noi, mănăstirile, pentru a susține inițiativele ÎPS Calinic, care sunt total benefice pentru întreaga comunitate. Simțim că are o sensibilitate deosebită pentru tineri. Este firesc, nu numai pentru tineri, dar tinerii au nevoie de încurajarea bisericii, de susținerea bisericii, pentru că ei vor fi peste ani maturii creștini ai Bisericii Ortodoxe Române. Trebuie investit foarte mult în ei, trebuie să fie încurajați și exact asta face și ÎPS Calinic. Ne bucurăm și îl susținem sută la sută”, a completat stareța Mănăstirii Voroneț, stavrofora dr. Gabriela Platon.