Una din întrebările care apar cel mai frecvent în legătură cu somnul este: Care este timpul „normal” de somn? Cantitatea de care avem nevoie variază de la o persoană la alta. Durata somnului depinde, pe de o parte, de modul în care am fost crescuți și, pe de altă parte, de constituția noastră. Mai mult, această întrebare, la care nu se poate răspunde, nu ține cont de alt factor important: nu ar trebui să întrebăm doar „De cât somn avem nevoie?”, ci și „Când e momentul pentru somn?”
În multe regiuni tropicale sau mediteraneene, siesta – un somn scurt de după-amiază, în partea cea mai toridă a zilei – este o normă. Unii ar putea să o considere un lux sau ar putea crede că persoanele care își fac siesta beneficiază de somn „în plus”. De fapt, situațiile tind să se echilibreze, iar în culturile în care siesta este la ordinea zilei, oamenii stau treji până mai târziu în noapte decât în țările unde siesta lipsește.
Dacă recurgem la istorie, populația Navajo credea că „un om care se culcă în timpul zilei e un om leneș”, însă e posibil ca toate tiparele de somn din Occident să fi fost mai fragmentate înainte ca ziua de muncă să fie de opt ore, de la nouă la cinci. Unele cercetări au demonstrat că somnul omului din Evul Mediu era împărțit adesea în trei părți distincte: o siestă după-amiaza, un pui de somn la începutul serii, iar apoi o perioadă mai lungă de somn până în zorii zilei următoare.
Să fie acest tipar din perioade mai scurte de somn mai bun pentru noi decât un singur interval, lung și haotic? Cea mai mare parte a studiilor sugerează că nu suntem concepuți fizic pentru a dormi într-un singur interval de timp, iar un somn scurt pe parcursul zilei, completat de o perioadă mai lungă de somn noaptea sunt exact modul gândit de natură pentru somnul nostru. Somnul „polifazic” – atunci când dormim de mai multe ori în decurs de 24 de ore – este tiparul cel mai des întâlnit în lumea animalelor, lăsând mult în urmă somnul „monofazic” – format dintr-o singură perioadă.
Nu există nici o regulă cu privire la cantitatea de somn de care avem nevoie – trebuie doar să ne ascultăm cu atenție corpul. Societatea în care trăim tinde să ne dirijeze spre un somn de tip „monofazic“ – cu o singură perioadă de somn la 24 de ore, de obicei, în timpul nopții. Nu vă îngrijorați dacă vi se pare scurtă perioada pe care o petreceți dormind, de pildă, cam patru sau cinci ore – unii dintre noi suntem, pur și simplu, construiți în așa fel încât avem nevoie de numai câteva ore de somn. La fel, deși sunt rare situațiile în care o persoană doarme mai mult de nouă ore, nu este nevoie să vă faceți griji inutile decât dacă ajung să fie afectați factorii sociali, precum locul de muncă ori școala.
De-a lungul vieții, tiparele de somn variază. După naștere, dormim până la 18 ore pe zi în total, în perioade scurte, intercalate cu perioade de veghe, dedicate, de obicei, hrănirii. Pe la vârsta de trei sau patru ani, ajungem la un total de aproximativ 12 ore de somn. Pentru că suntem într-o etapă de creștere rapidă, avem nevoie, mai ales, de somnul „profund” – un stadiu al somnului, recunoscut de știință, de care avem parte cu precădere în prima jumătate a nopții.
Am putea crede că, la pubertate, odihna ne este perturbată de schimbările biologice pe care le resimțim. Însă felul în care dormim se modifică foarte puțin între 12 și 18 ani, inclusiv stadiile prin care trecem – de la somn superficial la profund, la somnul cu vise și așa mai departe.
Odată ajunși la maturitate, între 18 și 30 de ani, somnul suferă noi constrângeri, pe măsură ce stilul nostru de viață se schimbă. Deși felul în care dormim este deja stabilizat și, de obicei, ne odihnim suficient, somnul este supus influențelor negative dinspre toate modificările care au loc în viața noastră. Și, pe măsură ce înaintăm în vârstă, calitatea somnului continuă să se înrăutățească. La bătrânețe, somnul ajunge să fie mai ales superficial, punctat de întreruperi mai frecvente.
Privind în ansamblu, rămâne neclar câte dintre schimbările la nivelul duratei somnului sunt ireversibile. Chiar dacă, pe măsură ce înaintăm în vârstă, avem parte inevitabil de mai puțin somn profund, asta nu trebuie să însemne că somnul nostru e mai puțin odihnitor. Indiferent de vârstă, trebuie să încercăm mereu să ne îmbunătățim somnul, pentru a ne putea bucura pe deplin de toate momentele de veghe.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753937223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com