Mii de oameni au pășit alături de moaștele Sf. Ioan cel Nou pe străzile Sucevei

O impresionantă procesiune religioasă, cu mii de participanți, dar foarte bine organizată, a străbătut marți străzile Sucevei, amintind parțial de vremurile de dinainte de pandemie.

Sute de preoți, o mulțime de maici de la mănăstiri, vânători de munte și elevi militari cu torțe aprinse, credincioși îmbrăcați cu costume populare tradiționale, dar și foarte mulți pelerini, unii veniți de la mare distanță, au mers alături de moaștele Sf. Ioan cel Nou pe „Calea Sfinților” – traseul stabilit de Arhiepiscopie, cu opriri la toate bisericile din cale.

Ieșirea din curtea Catedralei Arhiepiscopale cu moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou purtate pe umăr de preoți și călugări s-a făcut printr-un culoar de tineri jandarmi și militari cu torțe, dar și de gospodari din județ, veniți special pentru acest eveniment, cu frumoasele lor costume tradiționale.

În fața lor, grupuri de tineri, purtând cu mândrie costume populare ca ale străbunilor – fetele cu buchețele de sânziene, iar flăcăii cu prapuri și steaguri naționale, dar și cu o frumoasă icoană, de mari dimensiuni, a Sf. Ioan cel Nou.

Credincioși din oraș, din județ, dar pelerini veniți de la mare distanță întregeau coloana formată din sute de preoți, călugări și măicuțe, veniți de la bisericile și mănăstirile din județ - mai mulți ca niciodată, în vreme ce pe margini, de o parte și de alta a străzilor parcurse, se adunau tot mai mulți oameni dornici să urmărească procesiunea religioasă, care, prin organizare, a ajuns la un alt nivel.

Chiar dacă scoaterea în procesiune a moaștelor Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou pe străzile Sucevei, eveniment care avea loc de obicei pe 24 iunie, s-a făcut anul acesta cu două zile mai devreme, în ideea de a se evita îmbulzeala din anii anteriori, credincioșii tot au venit în număr impresionant de mare, dar respectând regulile impuse. La asta au contribuit și numeroasele forțe de ordine prezente, de o parte și de alta a procesiunii, încât noua regulă impusă din cauza pandemiei, de a nu se mai trece pe sub moaște, a fost respectată fără abateri.

ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a parcurs întregul traseu, aproape de racla cu moaștele Sf. Ioan cel Nou, la fel ca și Preasfințitul Damaschin Dorneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care, în fruntea unui sobor de preoți, a oficiat slujba de dinainte de procesiunea religioasă, ținând și o scurtă cuvântare, cu referire la pelerinajele anterioare, inclusiv cele din perioada comunistă, dar și cel de anul trecut, din perioada de vârf a pandemiei.

„Calea Sfinților” – noul traseu al procesiunii cu moaștele Sf. Ioan cel Nou

Prima oprire din cadrul procesiunii a fost la Biserica „Învierea Domnului”. Procesiunea s-a îndreptat apoi spre strada Ana Ipătescu, la Biserica Domnițelor fiind cea de-a doua oprire.

De acolo s-a mers pe strada Petru Rareș, cu oprire la Biserica „Sfântul Dumitru”, traseul fiind continuat pe străzile Curtea Domnească – Vasile Alecsandri – Mihai Eminescu, următoarea oprire fiind la Biserica „Sfântul Nicolae”.

De acolo alaiul religios a urcat pe strada Mărășești spre Biserica „Nașterea Domnului” (Catedrala), unde a fost cea de-a cincea oprire.

Procesiunea a ajuns apoi pe bulevardul George Enescu și pe strada Universității, o nouă oprire fiind în fața Universității „Ștefan cel Mare”.

De acolo procesiunea a virat la stânga pe bulevardul 1 Mai, apoi pe strada Mihai Viteazul, până la Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, unde s-a făcut o altă oprire. Traseul a continuat pe strada Trandafirilor, prin parcarea Hotelului Bucovina, până la Prefectura Suceava, unde a fost cea de-a noua oprire, după care s-a coborât pe strada Mitropoliei până la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, unde a fost oprirea finală, racla cu moaștele sfântului revenind în baldachinul instalat special în curte, pentru a veni credincioșii să se roage.

Program liturgic pe durata a patru zile de hram, la Suceava

Programul liturgic cu ocazia hramului Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava se întinde anul acesta, în premieră, pe durata a patru zile, de marți, 22 iunie, până vineri, 25 iunie.

Marți seara, după procesiunea religioasă de pe străzile Sucevei, a urmat o Slujbă de Priveghere a Sf. M. Mc. Gheorghe (Vecernia, Litia și Utrenia), continuată miercuri dimineața, de la 07.00 la 12.00, cu Miezonoptica, Ceasurile, Sfânta Liturghie arhierească și Acatistul Sf. M. Mc. Ioan cel Nou.

Între orele 19:00-21:00, în curtea Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou va avea loc unConcert de muzică bizantină, continuat cu Slujba de Priveghere a Sf. M. Mc. Ioan cel Nou (Vecernia, Litia și Utrenia), iar după miezul nopții, cu Sf. Liturghie.

Joi, 24 iunie, manifestările organizate cu ocazia Sărbătorii Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, zi care coincide în calendarul bisericii ortodoxe cu Aducerea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou la Suceava, sunt:

07:30-09:00 Acatistul Sf. Ioan Botezătorul și Slavoslovia mare

09:00-12:00 Sfânta Liturghie arhierească

15:00Parastasul Voievozilor (Cetatea de Scaun a Sucevei)

16:00 Ceasul IX, Vecernia mică și Paraclisul Sf. M. Mc. Ioan cel Nou

19:00-23:00 Slujbă de Priveghere (Vecernia, Litia și Utrenia Sf. Ștefan cel Mare).

Ultima zi de program – vineri, 25 iunie, cuprinde Miezonoptica, Acatistul Sf. M. Mc. Gheorghe, Ceasurile și Sf. Liturghie, 07:00-12:00.

Pelerinaj la hramul de la Suceava

De obicei, racla cu moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava era scoasă în procesiune de Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, 24 iunie, zi care coincide în calendarul bisericii noastre cu Aducerea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.

În fiecare an, pelerini din toată ţara sunt aşteptaţi de Sânziene, pe 23 iunie, în ajunul hramului Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, unde se află racla cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou, pentru a se închina Sfântului și pentru a participa la Sfânta Liturghie arhierească.

Scurt istoric al Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

Sf. Ioan cel Nou de la Suceava s-a născut în jurul anului 1300, iar la vârsta de 30 de ani a fost martirizat în Cetatea Albă, din Peninsula Kerson de la Marea Neagră, pentru că nu a renunţat la credința creștină. Lăcaşul de cult a îndeplinit rolul de reşedinţă mitropolitană a Moldovei între anii 1522-1677, iar din 1991 este reședinţă arhiepiscopală. Moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au fost aduse în Moldova de Voievodul Alexandru cel Bun în anul 1415 și depuse la Biserica Mirăuți din Suceava, unde au stat până în anul 1589, când au fost mutate în noua Catedrală Mitropolitană. În prezent, sfintele moaște se află la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava. Lăcaşul de cult a fost ctitorit în 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Domnitor Ştefan cel Mare. Domnitorul a trecut la cele veșnice în anul 1517, biserica fiind finalizată în anul 1522 de fiul acestuia, Ștefăniță Vodă.