Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Mănăstirea Putna a găzduit, marți, primele din o serie numeroasă de evenimente care vor fi organizate anul acesta pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la „Marea serbare de la Putna”, manifestare determinantă pentru definirea identității românești în istorie. Inițiată și marcată, între alții, de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Iraclie Porumbescu și Ciprian Porumbescu, la care s-au asociat tinerii români de pretutindeni, „Serbarea de la Putna” a însemnat, în mod special, definirea idealului unității naționale, realizată câteva decenii mai târziu. Deschiderea oficială a manifestărilor, care se vor intitula ”Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, a început cu o slujbă de pomenire a poetului Mihai Eminescu oficiată în biserica mănăstirii, după care au fost depuse jerbe de flori la statuia acestuia. Manifestările au continuat cu premierea câștigătorilor Concursului de recitare a liricii eminesciene „La Putna”, un recital al grupului Școlii Gimnaziale „Mitropolit Iacob Putneanul” Putna, condus de profesor Mircea Aanei, după care toți cei prezenți au participat la vernisajul expoziției „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, deschisă la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”. Înainte de vernisaj, participanții au asistat la un recital de vioară și pian susținut de Diana Păstru și Johannes Raimund Onesciuc, precum și la un recital al Coralei „Ciprian Porumbescu”, condusă de dirijor preot Lucian Tablan.
Printre cei care au luat cuvântul, evocând însemnătatea serbării de acum 150 de ani, s-au numărat Preasfințitul Damaschin Dorneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Niculai Barbă și starețul Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic.
PF Damaschin Dorneanul: „Cine să mai făurească astăzi o nouă urnă în care să stea alături pământ și din Ardealul mai dezvoltat, mai aproape de Vest, și din Moldova, care nu beneficiază de aceleași facilități?”
În cuvântul său, Preasfințitul Damaschin Dorneanul a subliniat faptul că Mănăstirea Putna este locul unde „se zămislesc și prind viață” gânduri și fapte vrednice, dar și locul unde acestea renasc, înfloresc și sunt transmise mai departe. PF Damaschin Dorneanul a adăugat că cei care au organizat marea serbare de acum 150 de ani au găsit la Putna susținere în duh și continuarea idealurilor. „Da, participanții la serbare și oamenii de după ei au trecut, rând pe rând, la cele veșnice. Vremuri și regimuri politice s-au schimbat. Viziuni și ideologii străine au încercat să prindă rădăcini în acest pământ, altădată reticent acestora. Dar Putna a rămas ca Ierusalim al neamului. Și mormântul lui Ștefan a chemat în răstimpuri ca noi daruri, noi semințe ale devoțiunii față de idealul cel dintâi chemat al unității tuturor românilor să fie așezate simbolic pe el ca veșnic altar al conștiinței naționale. Aceasta este menirea Putnei și aceasta este responsabilitatea celor care au fost rânduiți de Dumnezeu a viețui în acest veac, monahi putneni, clerici și credincioși care iubesc Putna, oameni de cultură și diriguitori ai societății din Bucovina și nu numai. Să ducă mai departe în istorie și în conștiințe ceea ce alții au făcut așijderea la vremea lor”, a spus episcopul vicar al Arhiepiscopiei.
El a adăugat că o unitate națională nu se decretează, ci se cultivă și se constată apoi „ca un firesc al lucrurilor”. „Nu se impune de sus, ci se construiește de jos. Nu se proclamă festiv, câteodată din păcate demagogic și politicianist, ci se zidește cu sinceritate, jertfă de sine, curaj și credință”, a transmis PF Damaschin Dorneanul. El s-a întrebat dacă cei din ziua de astăzi au aceste calități: „Oare ce ar trebui să facem pentru a crește noi curajul și a fugi de lașitatea comodă, de a ne spori încrederea în Dumnezeu mai întâi și apoi în oameni și a nu cultiva îndoiala și suspiciunea? Unde mai găsim un Porumbescu care să nu cânte doar pentru cineva anume, pentru cineva favorizat, pentru cineva de la care poți primi ceva, ci pentru toți, pentru românii de pretutindeni, pentru Dacia întreagă, oriunde ar fi fiii ei? Cine să mai făurească astăzi o nouă urnă în care să stea alături pământ și din Ardealul mai dezvoltat, mai aproape de Vest, și din Moldova, care nu beneficiază de aceleași facilități, că doar e pământ dintr-o singură plămadă și în văzduhul de deasupra același grai îl auzim?”, au fost câteva dintre întrebările pe care și le-a pus PF Damaschin.
Niculai Barbă: „Prin ceea ce face fiecare dintre noi putem să îndeplinim năzuința acelor vrednici bărbați din istorie, Mihai Eminescu și Ciprian Porumbescu”
Invitat din partea Consiliului Județean, vicepreședintele acestei instituții Niculai Barbă a ținut să spună, la rândul său, că este extrem de emoționat, acum, la deschiderea evenimentelor dedicate împlinirii a 150 de ani de la Marea serbare de la Putna, „evenimente la care istoria și destinul fac să fim parte”. „Din cuvântul plin de învățătură pe care l-am auzit am înțeles ce a fost și îndrăznesc să cred că am înțeles ce avem de făcut. Am auzit întrebări de genul cine va putea sau cine ar putea? Eu cred că este obligația noastră, iar cei care trebuie și cei care pot să o facă suntem noi. Suntem noi toți care Dumnezeu a dat să trăim în aceste vremuri și în aceste locuri. Astăzi nu doar întâmplarea face să pornim acest program în ziua în care aducem încă un omagiu poetului național Mihai Eminescu”, a declarat Niculai Barbă.
El a făcut referire la prezent, spunând că omenirea trece prin perioade grele, fiind într-o luptă cu dușmani invizibili. „Dar prin credință, prin încredere și prin ceea ce face fiecare dintre noi putem să îndeplinim năzuința acelor vrednici bărbați din istorie, iar Mihai Eminescu și Ciprian Porumbescu sunt doar doi din acei mulți tineri care prin mesajul lor au rămas în istorie. Iar noi astăzi suntem obligați să ducem năzuința lor mai departe, năzuința de unitate a neamului, dorința de dezvoltare”, a mai afirmat Niculai Barbă. El a amintit că CJ Suceava este partener cu Mănăstirea Putna în organizarea evenimentelor de anul acesta, care vor continua până pe 15 august, dar și mult după această dată.
Melchisedec Velnic: „Un popor care are recunoștință față de înaintași face dovada unui suflet tare”
În discursul său, starețul Mănăstirii Putna, Melchisedec Velnic, a ținut să transmită că un neam trăiește prin sufletul său. „Neamul acesta a cunoscut mereu viclene și primejdioase împrejurări, amenințări și dezbinări, atacuri și trădări de tot felul. Prin multe lacrimi și-a croit acest popor drumul și istoria în lume. Cu toate acestea chiar acele vremuri grele au adus aici, acum, un popor sănătos, dovada de netăgăduit că sufletul este mai tare decât toate. Credem cu tărie că acest neam va dăinui pentru că are un suflet puternic. Avem strămoși ce ne sunt sfinți în amintire și care ne-au luminat în acele grele împrejurări”, a spus starețul mănăstirii, care a adăugat: „cum să nu te închini înaintea unui popor care își află în Eminescu noblețea sufletului său. Cum să nu stai drept înaintea tutora atunci când îl ai pe Măria Sa Ștefan ca apărător. Și cum să nu își pleci genunchii la Putna, altarul conștiinței naționale, aici unde și inimile lor au bătut în rugăciune pentru acest neam, iar sufletele li s-au înălțat către Dumnezeu pe care l-au iubit”.
El a subliniat faptul că românii le sunt datori înaintașilor lor. „Răsună astăzi ca și odinioară testamentul lui Doxache Hurmuzachi lăsat fiilor săi și tuturor românilor. Să nu uitați că aveți să îndepliniți trei datorii mari și sfinte, pentru care aveți a răspunde înaintea lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor voștri. Aceste trei datorii sunt: patria, limba și biserica. Iar un popor care are recunoștință față de înaintași face dovada unui suflet tare”, a mai declarat arhim. Melchisedec Velnic.
