Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Înființat în urmă cu cinci ani, Teatrul ”Matei Vișniec” din Suceava reprezintă o încununare a dorințelor mai vechi ale comunității legate de cultură, prin înființarea unei trupe de teatru profesioniste în oraș. Încercări au mai fost, însă de data asta ideea de a se consuma teatru la Suceava a început să se impună, prin formarea, la început timidă, a unui public de teatru care se educă și crește numeric de la o zi la alta. Printre picăturile de apă am stat de vorbă cu câțiva suceveni despre fenomenul teatral din orașul lor și renașterea lui după lungile luni de pandemie și izolare.
”Degeaba îi avem aici pe actori, dacă nu îi ajutăm, nu îi susținem”
L-am întâlnit pe Dumitru undeva prin centrul orașului, el fiind unul dintre cei care cred în viitorul teatrului sucevean, care trebuie însă susținut de un public tot mai numeros: ”Teatrul, da, e bine că s-a înființat, că a luat ființă aici, dar noi l-am vizitat puțin pentru că a fost pandemia asta. Dacă trece valul ăsta al bolii, vom lua parte și noi la activitatea actorilor, pentru că nici nu-i cunoaștem prea bine. Doar din presă și televiziune am aflat de ei. E foarte bună această prezență a teatrului în oraș, pentru că am făcut școala în Iași și acolo mergeam la Teatrul <Vasile Alecsandri>. E bine că s-a făcut teatru și aici și îi doresc succes. Dacă timpul ne va permite, vom lua parte și noi la spectacolele lor, pentru că degeaba îi avem aici, dacă nu îi ajutăm, nu-i susținem....”
Liviu crede și el într-o astfel de educație: ”O părere foarte bună am despre deschiderea unui mediu de cultură, căci ne mai destindem și noi. E foarte importantă o trupă de teatru în oraș, pentru că altceva în orașul ăsta nu prea avem. Dacă ne-ați reamintit acum, sigur vom merge bucuroși să vedem un spectacol de calitate la teatru”.
Florin ne-a transmis: ”Dintotdeauna mi-am dorit, iar acum abia aștept să merg. Cei care iubesc teatrul și cred că sunt foarte mulți, abia așteaptă să meargă la un teatru în Suceava, printre care sunt și eu. Da, mi-ar face o plăcere deosebită să mă duc la un teatru la <Matei Vișniec>.”
”Nu, nu am reușit să ajung la teatru la Suceava”
Nu puțini au fost cei care nu au pătruns încă în acești ani în atmosfera teatrului sucevean, unii din convingere, iar alții din neputință. Ghiță crede că nu a venit încă moment: ”Sigur că e un lucru bun, foarte bun teatrul, dar eu nu am ajuns aici. Poate o să merg, sigur”, iar un bărbat care și-a păstrat anonimatul crede că e depășit de ce se întâmplă acum pe scenă: ”Nu sunt interesat absolut deloc. Nu mai am răbdare să stau la teatru. Am fost pe vremuri, eu țin la artiștii pe care i-am prins eu, pe artiștii de acum eu nu îi înțeleg. E un alt mod de abordare a artei și nu mă reprezintă absolut deloc.”
Ion e toropit de muncă și ne-a spus în câteva cuvinte: ”Eu nu prea mă uit la teatru, am teatru acasă, cu animale, cu cosit, de aia nu știu încotro să o iau. Vă rog să mă credeți. De aia doresc să fie pace și liniște, am pornit pe 72 de ani, ce să fac dacă asta este...”
Adriana recunoaște importanța unui teatru în oraș, însă ”nu, nu am reușit să ajung la teatru la Suceava și nici nu cred că am să ajung, din cauza pensiei foarte mici pe care o am. Dacă s-ar crea niște facilități pentru pensionari, cu cea mai mare plăcere aș merge. E categoric un lucru foarte bun pentru oraș, pentru că acolo unde nu este cultură și educație, nu avem ce pretenții să le mai ridicăm oamenilor.”
”Teatrul reprezintă viitorul civilizației...”
Celor mai mulți dintre cei intervievați parcă le-am trezit pofta de a vedea o trupă de artiști pe scenă și, treziți din pandemie și letargie, cred că vor încerca experiența unei piese la teatrul din orașul lor. ”Eu știu de existența trupei și știu și unde este teatrul, dar nu am fost în ultima perioadă și din cauza pandemiei. Dacă se va da drumul, voi merge din nou cu plăcere, pentru că anul ăsta nu am fost deloc și aș vrea să reîncep viața normală”, a spus Constantin, în timp ce Greta s-a exprimat: ”Nu am reușit. Am vrut să merg și la ultimul concert din acea sală, dar nu am reușit, iar în timpul pandemiei nu am ieșit deloc. Dacă începe un program normal și ne primește, cu tot dragul merg, pentru că suntem dornici să vedem cât mai multe spectacole.”
”Nu, nu am ajuns, îmi pare rău. Ar fi bine să merg și am să mă uit în programul teatrului sucevean să văd ce piese o să ruleze acolo și o să merg. Este important un teatru, mai civilizează un lumea din urbea noastră”, a spus Sandu, în timp ce Adi vede viitorul teatrului în educația spre această formă de artă făcută tinerilor.
”E un lucru bun pentru Suceava, însă păcat că sucevenii nu sunt învățați să vină la teatru. Dacă facem o comparație cu Botoșaniul, unde activează Teatrul <Mihai Eminescu>, acolo e greu să găsești bilete la un teatru, pentru că, având tradiție, Botoșaniul este obișnuit a veni la teatru. Educația pentru teatru se face din copilărie, prin intermediul școlii și al altor instituții. Pentru promovare a teatrului municipal, cred că trebuie făcută popularizare în rândul elevilor din licee, prin atragerea tineretului către teatru. Pentru că Suceava, din punct de vedere a educației de teatru, este în urma altor județe. Am avut de-a lungul anilor doar un ansamblu de muzică populară, dar hai să le arătăm și altceva interesant. Teatrul este viitorul civilizației și copiii trebuie crescuți pentru teatru.”
