Spitalul Județean, trimis în judecată în dosarul celor trei bebeluși morți în urma contractării unor bacterii

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au finalizat recent și au trimis în instanță dosarul celor trei bebeluși morți în 2016, la ore sau zile după ce s-au născut la Spitalul Județean Suceava. Expertizele de specialitate susțin că bebelușii ar fi murit în urma contractări unor bacterii, de la coloana de apă a unității spitalicești. Spitalul Județean Suceava este inculpat în dosar, pentru ucidere din culpă, în timp ce fostul manager Vasile Rîmbu apare ca învinuit. Mai concret, față de fostul manager s-a început urmărirea penală, însă nu s-a considerat că sunt probe suficiente pentru a fi trimis în judecată. Vasile Rîmbu va avea calitatea de participant la procesul penal ca învinuit. Mai concret, acesta nu va avea răspundere efectivă pentru infracţiunea de ucidere din culpă.

Dosarul se află în faza de cameră preliminară.

Acuzați că nu au luat măsurile de dezinfecție a coloanei de apă

Trimiterea dosarului în instanță era oarecum așteptată, având în vedere că expertizele din dosar au indicat că micuții au fost infectați cu bacterii, unul cu trei germeni.

Un supliment al expertizei, realizat de Institutul de Medicină Legală Iași, despre care a relatat cotidianul Libertatea în luna martie a acestui an, aducea concluzii deloc favorabile Spitalului Județean Suceava.

Referindu-se la decesele a doi micuți, în expertiză s-a arătat că moartea primilor doi bebeluși a fost produsă după infectarea cu aceeași bacterie (tulpină comună).

La unul dintre micuți, Teodor Alexandru Manea, s-a stabilit că a fost infectat cu trei germeni. Cauza morții a fost septicemia cu meningită purulentă și insuficiență respiratorie acută, iar medicii au punctat în expertiză că aceasta putea fi declanșată de oricare dintre germeni, „extrem de agresivi pentru nou-născut”, a arătat Libertatea.

Despre răspândirea infecțiilor în Spitalul Județean Suceava, expertiza a susținut că „există o legătură de cauzalitate între contaminarea mediului de spital cu microorganisme cu potențial nosocomial, rezultat al neluării măsurilor de dezinfecție a coloanei de apă de către administrația Spitalului Județean de Urgență Sf. Ioan cel Nou Suceava și infectarea nou-născuților”.

În 2016, trei copii abia născuți la spitalul din Suceava au murit într-un interval de 7 luni. Unul a murit după 27 de ore de la naștere, altul a trăit 10 zile, iar altul 13 zile.

Spitalul Județean, considerat vinovat ca entitate

După ce au analizat și acest supliment de expertiză și au tras concluzii, procurorii au încadrat fapta la ucidere din culpă. Principalul responsabil pare a fi considerat Spitalul Județean Suceava ca entitate.

Judecătorii vor fi cei care vor trage concluziile privind vinovăția.

Spitalul Județean și managerul Rîmbu se bucură de prezumția de nevinovăție, până la o decizie definitivă și irevocabilă.

În dosar sunt înregistrate cinci părți vătămate, membri ai familiilor copiilor care au murit.

Reprezentanții spitalului au respins acuzațiile

La acea vreme, reprezentanții secției de Obstetrică - Ginecologie a spitalului au explicat că moartea copiilor nu poate fi legată de unitatea medicală. Printre argumentele prezentate au fost acelea că unul dintre bebeluși a murit la 29 de ore de la naştere, cu simptome de pneumonie, şi un altul, născut prin cezariană la Suceava, a plecat la trei zile sănătos acasă, s-a întors în a noua zi în şoc septic la UPU Suceava şi a fost trimis de urgenţă la Iaşi, unde a murit în a 12-a zi de viaţă. Unul dintre medicii de la Iaşi a afirmat că moartea copilului a fost provocată de Pseudomonas, deşi, spuneau medicii suceveni, tulpina care a fost izolată de la copil este un Pseudomonas sensibil la antibiotice şi nu rezistent, ca în cazul celor izolaţi în infecţiile intraspitaliceşti.

În septembrie 2016, într-un răspuns către presa centrală, managerul de atunci al spitalului, Vasile Rîmbu, a oferit următoarele explicații:

1. Cazul copilului M.A.:

– în data de 17 februarie 2016, ora 10.50, se naşte la Maternitatea Suceava copilul M.A. la termen, extras prin operaţie cezariană. Evoluţia stării generale a copilului este favorabilă, la fel cu cea a mamei, motiv pentru care se externează la domiciliu în data 20 februarie 2016.

– în data de 29 februarie 2016 se înregistrează prezentarea în UPU Suceava a copilului M.A. având diagnosticul prezumtiv: <Nou-născut. Sindrom febril. Stare toxico-septică.> Este transferat la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii <Sf. Maria> Iaşi.

– în intervalul 20-29.02.2016 nou-născutul s-a aflat în îngrijirea familiei, conform declaraţiilor acesteia, fiind evaluat de 2 ori de către medicul de familie.

– ulterior copilul a decedat la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii <Sf. Maria> Iaşi.

2. Cazul copilului H.:

– în data de 25 februarie 2016, ora 21.30, se naşte în Maternitatea Suceava copilul H., de sex masculin, prin operaţie cezariană, primind diagnosticul de <Nou-născut supramaturat. Hipoxie uşoară. Scor Apgar 8.> La 5 minute de la naştere scorul Apgar scade la 7, copilul prezentând semne de insuficienţă respiratorie agravată. Se instituie manevre de terapie intensivă neonatală concomitent cu efectuarea de investigaţii paraclinice (biologice, radiologice). Diagnosticul devine în aceste condiţii <Bronhopneumonie congenitală. Pneumotorax stâng masiv.> Evoluţia este în continuare nefavorabilă. Se recoltează aspirat bronşic din care laboratorul de analize izolează pe mediile de cultură colonii de Pseudomonas aeruginosa sensibile la 11 din cele 14 antibiotice testate.

– în data de 27 februarie 2016, ora 01.00, se pronunţă decesul pacientului, la 27 de ore de la naştere.

3. Cazul copilului P.L.A.:

– în data de 7 august 2016, ora 16.30, în Maternitatea Suceava se naşte copilul P.L.A. La 4 ore de la naştere copilul a fost cazat împreună cu mama în sistem rooming-in, fiind alimentat natural la cerere. S-a externat în data de 10 august 2016 având o evoluţie favorabilă a stării generale.

– în data de 16 august 2016 nou-născutul P.L.A. se prezintă în UPU – Spital Judeţean Suceava, la ora 11.50, fiind adus pentru paloare, gemete, refuz de alimentaţie cu debut de 3 zile. Întrucât starea generală era influenţată se decide internarea în Secţia Pediatrie, unde se instituie oxigenoterapie, tratament cu antibiotice, corticoterapie, perfuzii de reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică. În jurul orei 23.00 starea generală se degradează accentuat, motiv pentru care este transferat în Terapie Intensivă, unde se instalează stop cardio-respirator. Se efectuează manevre de resuscitare la care nou-născutul nu răspunde, pronunţându-se decesul la 00.35. Diagnosticul final este <Stop cardio-respirator neresuscitabil. Observaţie bronho-pneumonie. Observaţie meningo-encefalită. Sindrom de deshidratare. Acidoză metabolică acută. Hiperpotasamie. Stenoza ureterală stângă.>

Din produsele biologice recoltate s-au izolat pe mediile de cultură colonii de Escherichia coli comunitară sensibile la 11 din cele 12 antibiotice testate.

Menţionăm că a fost depusă o sesizare la Colegiul Medicilor Suceava pentru a ancheta cazul copilului H. Din informaţiile pe care le avem organizaţia profesională a medicilor nu a constatat existenţa unei culpe medicale. Pentru detalii vă rugăm să vă adresaţi Colegiului Medicilor Suceava.

Cu stimă,

Manager, ec. Vasile Rîmbu”