Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc s-a redeschis, la 85 de ani de la inaugurare

Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, unul dintre cele mai vechi muzee ale României, s-a redeschis parțial marţi, 1 iunie, în urma unei festivități de deschidere și a tăierii panglicii de către autorități. La emoționantul moment au participat cei implicați în derularea acestui important proiect de reabilitare și reorganizare a clădirii, precum și invitați, oameni care au pus umărul la organizarea edificiului cu zeci de ani în urmă, oameni de cultură și pasionați. După ceremonia de deschidere, la primul etaj al muzeului a fost lansată expoziția „MAL 85 - un nou început”, la cei 85 de ani de la deschiderea muzeului.

Evenimentul marchează o dublă sărbătoare, aniversarea a 85 de ani de la înființare și redeschiderea muzeului după cea mai amplă intervenție de renovare, restaurare și modernizare a imobilului în care se află.

Pomenire a celor care și-au pus amprenta în organizarea muzeului în anii din urmă

Festivitatea de redeschidere a Muzeului Arta Lemnului a debutat cu o slujbă religioasă, în cadrul căreia un sobor de preoți din municipiul Câmpulung Moldovenesc i-a pomenit pe toți cei care au trudit de-a lungul timpului la realizarea și creșterea prestigiului edificiului civilizației lemnului, într-o zonă cu o puternică cultură a prelucrării esențelor lemnoase.

În scurta alocuțiune adresată de părintele Aurel Goraș, acesta a amintit: ”Acest muzeu, dacă nu se înființa în urmă cu 85 de ani, trebuia înființat acum. Dar iată că au fost oameni cu un sentiment patriotic local foarte bine dezvoltat și s-au gândit că valorile din zona aceasta a Câmpulungului și nu numai trebuie păstrate. Felicitări pentru cei care au investit în acest muzeu și pentru cei care au dat aprobarea restaurării lui. Felicitări pentru cei care au trudit pentru a pune în rânduială toate aceste obiecte de preț și pentru cei care și-au pus inima, sufletul și contribuția pentru ca acest muzeu să fie redeschis și să dea bunul Dumnezeu ca să ne reîntâlnim și la 200 de ani de la deschiderea lui.”

Entuziasmul noului manager al muzeului, molipsitor pentru cei prezenți

Bogdan Stamatin, noul manager al Muzeului Arta Lemnului, s-a adresat audienței plin de emoții: ”Astăzi, 1 iunie 2021, e o mare sărbătoare pentru întreaga comunitate câmpulungeană. Aniversăm 85 de ani de la înființarea Muzeului Arta Lemnului, instituție de prestigiu în peisajul cultural bucovinean, loc de păstrare și promovare a patrimoniului cultural material și imaterial bucovinean. Povestea acestui muzeu începe mult mai demult, odată cu înființarea în 1895 a Școlii de Arte și Meserii de aici, loc de întâlniri succesive ale generațiilor de intelectuali, profesori, meșteri, tâmplari, etnografi, cercetători, a căror muncă a condus în 1936 la înființarea Muzeului județean din Câmpulung. Muzeul în care putem vedea rând pe rând obiectele de care se serveau strămoșii în viața lor zilnică, uneltele cu care își lucrau pământul, minunatele izvoade încrustate în lemn de meșterii abili, înnoadă firul trecutului cu cel al viitorului, dând unui neam conștiința continuității lui, a legăturilor sufletești între generații. Această legătură este însăși sufletul neamului nostru. Mulțumim înaintașilor!”

Reabilitarea muzeului, un vis împlinit pentru autoritățile locale și județene

În alocuțiunile lor, reprezentanții autorităților locale și județene au mulțumit celor care s-au implicat în acești ani în realizarea acestui proiect atât de important pentru întreaga Bucovină.

Mihăiță Negură, primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, a spus: ”Doresc să mulțumesc tuturor celor care și-au dat concursul, echipa de restauratori, conservatori, muzeografi, pentru că ceea ce au făcut dumnealor în câteva săptămâni se vede și o să vedeți în sălile mai de jos. Cu toate că muzeul este parțial deschis, urmează ca în toamnă să-l deschidem oficial cu noul mobilier de expunere și cu toate piesele de valoare.”

A urmat alocuțiunea președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a cărui tinerețe a fost legată de acest frumos oraș:”Eu sunt foarte bucuros pentru că eu cred că de numele meu şi al echipei mele se leagă nişte muzee din Bucovina foarte importante. Muzeul de Istorie al Bucovinei, un proiect de 14 milioane de euro, care a devenit muzeu naţional şi datorită căruia am luat premiul întâi la Bruxelles, pentru destinaţie turistică de excelenţă. Apoi Cetatea de Scaun a Sucevei pe care am refăcut-o cu o sumă de peste 14 milioane de euro. Şi cum arată astăzi cetatea... Apoi Muzeul de Artă <Ion Irimescu> de la Fălticeni, care tot în primul meu mandat a fost refăcut. Şi am venit la Câmpulung şi ne-am încăpăţânat să facem acest muzeu. Sper ca anul viitor, tot la insistenţa mea, să fie gata cazinoul de la Vatra Dornei, Muzeul Ortodoxiei. Plecând de la Câmpulung spre Vatra Dornei va mai fi un punct turistic ca să îi cheme pe turişti să viziteze Bucovina.”

Bazele Muzeului Lemnului, puse după mijlocul anilor 60

Ideea organizării unui astfel de muzeu la Câmpulung Moldovenesc a apărut la mijlocul anilor 60, când la cârma muzeului a venit Angela Paveliuc Olariu, dr. etnograf și fost director al muzeului între anii 1964-1968. În discuțiile cu marii etnografi ai țării de la acea perioadă, s-a cristalizat ideea transformării muzeului,  care funcționa atunci în clădirea fostei prefecturi, în muzeu dedicat artei lemnului.

”Când am venit la Câmpulung de undeva din județul Botoșani, unde eram profesoară și am fost înscăunată ca directoare a muzeului, în clădirea veche am fost întâmpinată de niște oameni minunați, pe care nu pot să-i uit, în frunte cu Simion Lăzăreanu, un om de o cultură remarcabilă. Era un muzeu mixt și ideea a fost următoarea: vom organiza la Câmpulung Moldovenesc primul muzeu specializat în cultura și civilizația tradițională a lemnului, iar motivația a fost foarte serioasă: este o zonă în care există o strălucită civilizație a lemnului și am început demersurile pentru deschiderea acestui muzeu. Era o premieră, era o îndrăzneală, dar argumentele logice și-au spus cuvântul, iar pe 8 iunie 1967, în clădirea aceasta veche, se deschidea în premieră Muzeul Cultura Tradițională a Lemnului.” a spus Angela Paveliuc Olariu, venită de la Iași pentru acest important eveniment.

Primarul Mihăiță Negură i-a oferit Angelei Paveliuc Olariu titlul de Ambasador Onorific, ca recunoaștere a contribuției extraordinare avute în domeniul cercetării etnografice și a dezvoltării Muzeului Arta Lemnului.

Emoționant au vorbit la rândul lor despre truda celor implicați în acest proiect important al orașului și Artemiza Ignătescu, om de cultură al urbei, Alin Boicu, din partea Consiliului Local al municipiului, precum și preotul Mihai Botezat, un pasionat muzeograf al instituției.

Expoziția „MAL 85 - un nou început” este dedicată poveștii de 85 de ani a muzeului

În jurul orei 17.00 invitații au participat la deschiderea oficială a expoziției „MAL 85 - un nou început”, dedicată poveștii de aproape un secol a acestei instituții, care poartă vizitatorul într-un periplu de-a lungul anilor, dezvăluind întâmplări inedite și personaje reprezentative care au contribuit la succesul acestei povești prin imagini și documente, costume sau arme scoase din depozitul instituției. La expoziție au participat maeștri ai diferitelor meșteșuguri din zona Bucovinei, de la cei specializați în prelucrarea lemnului pentru buciume sau unelte, până la cei care țes în stative, încondeietori de ouă sau ceramiști, alături de cei care au redat în muzică frumoase intervale specifice melosului bucovinean.

Fondat în 1936, Muzeul Arta Lemnului este găzduit de o clădire de patrimoniu de peste 120 de ani, fosta prefectură a județului Câmpulung, și păstrează singura colecție etnografică din România dedicată exclusiv obiectelor din lemn din cadrul culturilor românești sau huțule.
Seria evenimentelor care se vor derula în această săptămână vor include simpozioane, lansarea vineri seara, la ora 20.00, a arhivei foto-video-sunet „Mediateca Ocolului Câmpulung”, precum și lansarea sâmbătă, la ora 19.00, a proiectului MAL „Drumul caselor țărănești”, un traseu turistic urban ce leagă exemple de arhitectură tradițională specifică zonei etnografice Câmpulung.