Biserica Şcolii Militare de Jandarmi Fălticeni – 20 de ani de la sfinţire

Pe 21 mai, zi în care credincioşii ortodocşi îi cinstesc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, credincioşi împreună cu elevi şi cadre ale Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni au marcat 20 de ani de la sfinţirea Bisericii Şcolii Militare din urbea de pe Şomuz.

Preotul militar, iconom stavrofor, Cătălin Simion, slujitorul acestui lăcaş de închinăciune, ne-a spus: „Anul acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu, al Maicii Domnului şi al sfinţilor ocrotitori, Marii Mucenici Gheorghe şi Mina, s-au împlinit 20 de ani de când a fost sfinţită Biserica Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi <Petru Rareş> Fălticeni. Înălţătorul eveniment a avut loc în anul 2001, în ziua în care cinstim pe Sfinţii întocmai cu Apostolii Împăraţi Constantin şi Elena. Vrednicul de pomenire ÎPS Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor sfinţea locul pentru construirea bisericii pe 3 octombrie 1999 şi acelaşi ierarh avea să o sfinţească pe data de 21 mai 2001.

Ctitorii bisericii, cei care au împlinit cuvântul psalmistului: <Doamne iubit-am frumuseţea casei Tale şi locul sălăşluirii slavei Tale> (Ps. 25,8), părintele Alexandru Argatu şi colonelul Gheorghe Bujor, comandantul de atunci al unităţii, nu mai sunt, spre regretul nostru, printre noi, pentru a ne bucura împreună la împlinirea celor 20 de ani de slujire la Altarul ctitoriei lor. Dar amintirea şi pomenirea lor străbat timpul, ei fiind permanent în gândurile şi în rugăciunile noastre. Rând pe rând s-au adăugat şi alţi ctitori şi binefăcători din rândurile ofiţerilor, subofiţerilor şi militarilor în termen ai unităţii, cât şi din rândurile civililor”.

Lucrările de construcţie au fost executate de o echipă de meşteri din parohia Boroaia, coordonator fiind părintele ctitor Alexandru Argatu, cel care a realizat şi sculptura catapetesmei. Sculptura stranelor şi iconostaselor a fost făcută de militari în termen. Biserica are formă de cruce treflată, cu lungimea de 21 m şi lăţimea la abside de 12 m, pereţii sunt din zid, are turn clopotniţă pe pridvor cu o înălţime de 20 m, învelitoarea fiind din tablă lindab lisă, culoare gri-grafit. Sfântul Altar este prevăzut cu o nişă pentru proscomidiar şi una pentru păstrat veşmintele. Pictura, în tehnică fresco, a fost executată de pictorii Moisă Nisi-Tania şi Lichi Vică din Moineşti şi Comăneşti.

Preotul militar al şcolii, părintele Cătălin-Gheorghe Simion, a ocupat prin concurs postul de preot militar şi este al treilea preot militar al marii unităţi de la Fălticeni după părintele Grigore Zaharescu, combatant în Primul Război Mondial, şi părintele Constantin Grancea, combatant în cel de-al Doilea Război Mondial. Unitatea a fost vizitată de doi din cei trei episcopi militari pe care i-a avut Armata Română în decursul timpului. Pe 20-21 septembrie 1930, PS Ioan Stroia, al doilea episcop militar, vizitează regimentul de la Fălticeni, iar PS Partenie Ciopron vizitează regimentul în luna ianuarie a anului 1938.

Slujbe oficiate după rânduială, educaţie, cultură şi filantropie

Cântăreţii de la strana bisericii au fost militarii în termen, cu calităţile necesare căpătate în şcolile şi seminariile teologice, dar mai ales cu înaltă ţinută morală şi buni credincioşi. În prezent strana este asigurată de tineri cu dragoste pentru cântarea bisericească şi cu dorinţă de a învăţa.

Aşa cum am aflat de la părintele iconom-stavrofor Cătălin-Gheorghe Simion, biserica şcolii, dotată cu toate cele trebuitoare săvârşirii sfintelor slujbe, este una iubită şi lucrătoare pentru că în ea se săvârşesc, după rânduială, de către preotul militar, toate slujbele specifice bisericii, mulţi dintre cei care îi trec pragul regăsindu-şi liniştea, pacea, speranţa, puterea. Tot în această biserică se predică şi se ţin ore de cateheză, iar în cadrul misiunii şcolii, lăcaşul de închinăciune are un important rol de educaţie, cultură şi filantropie. Alături de comanda şcolii şi cu sprijinul colegilor preoţi, elevilor militari şi al civililor, preotul Simion este iniţiatorul de acţiuni sociale şi filantropice. În acest sens amintim Corul „Glasul Bucovinei”, cel care a reprezentat şcoala militară de la Fălticeni la diferite evenimente locale şi naţionale, format şi condus de preotul şcolii, apoi Revista „Cuvânt şi Faptă”, care la început de drum, în februarie 2004, primea „părintească binecuvântare şi sporire în lucrul cel bun şi plăcut Mântuitorului Hristos” de la Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, revistă al cărei fondator şi redactor-şef este tot preotul şcolii.

Sfântă Liturghie Arhierească şi cinstirea unui veteran de război, în vârstă de 97 de ani

„Cu prilejul frumoasei aniversări, vrem să avem <feţele senine> (la Cartea Facere, capitolul 4, versetul 7, se spune: <Când faci bine, oare nu-ţi este faţa senină? Iar de nu faci bine, păcatul stă la uşă şi caută să te târască, dar tu biruieşte-l!>) şi să facem binele care să fie drept recunoştinţă faţă de Dumnezeu şi faţă de jertfelnicii înaintaşi. În acest sens, vom avea Sfânta Liturghie Arhierească, în biserica sfinţită în urmă cu 20 de ani, vom cinsti un veteran de război, în vârstă de 97 de ani, combatant pe frontul de Vest, soldat al Regimentului <16 Dorobanţi> Fălticeni, vor fi dezbateri, va fi o prezentare de port popular din zona Municipiului Fălticeni şi o prezentare de ţinute militare care aparţin Sălii de Tradiţii a şcolii şi alte activităţi. Toate acestea fac parte din seria de manifestări pe care intenţionăm să le organizăm anul acesta.

Tot cu prilejul frumoasei aniversări biserica noastră a fost înzestrată cu veşminte şi obiecte de cult, la fel cum s-a făcut în urmă cu 20 de ani, asta şi în amintirea fericiţilor ctitori”, a precizat preotul militar Cătălin Simion.

Preoţii au însoţi armatele marilor domnitori, identificându-se cu aspiraţiile de libertate şi unitate naţională

Cu privire la prezenţa şi activitatea preoţilor în structurile militare, la art. 29, al. 5, din Constituţia României, se precizează că „Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată”. În ce priveşte Biserica Ortodoxă Română, chiar şi atunci când din legislaţia statului român dispăruse orice menţiune despre asistenţa religioasă în armată, ea a prevăzut în propriul Statut de organizare şi funcţionare, la art. 137, al. 2 că „membrii clerului, preoţi, diaconi şi cântăreţi, sunt obligaţi a acorda asistenţă şi servicii religioase ostaşilor, ori de câte ori li se va cere”.

Relaţia dintre Armata Română şi Biserică se pierde în negura istoriei, preoţii însoţind armatele marilor domnitori şi identificându-se întru totul cu aspiraţiile de libertate şi unitate naţională. Biserica Ortodoxă Română a avut un rol covârşitor în lupta pentru Independenţa de Stat a României prin prezenţa preoţilor pe câmpul de luptă, în spitalele de campanie şi prin organizarea de colecte pentru susţinerea Războiului de Independenţă. La realizarea unităţii naţionale au fost  mobilizaţi în jur de 300 de preoţi de pe întreg cuprinsul vechii Românii.

Relaţia dintre biserică şi armată a fost statornicită şi bine definită vremelnic prin înfiinţarea, în anul 1921, a Episcopiei Armatei, cu sediul la Alba Iulia. Activitatea şi contribuţia clerului militar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este bine consemnată în arhivele militare. După anul 1990 relaţia dintre armată şi biserică se reia oficial, astfel încât personalul din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Justiţiei – Direcţia Penitenciare se bucură de prezenţa, în mijlocul lor, a preoţilor militari care, în baza Legii clerului militar 195/2000, îşi desfăşoară activitatea în aceste instituţii.

“Am amintit de relaţia dintre armată şi biserică şi despre prezenţa preotului în structurile militare pentru că doresc să mulţumesc comandanţilor unităţii militare şi şcolii militare de la Fălticeni pentru că au înţeles importanţa preotului în mijlocul celor care poartă haina militară cât şi pentru disponibilitatea şi sprijinul faţă de toate activităţile religioase, educative, culturale şi filantropice pe care biserica le-a desfăşurat în cadrul unităţii şi al şcolii”, a menţionat preotul militar Cătălin Simion.