Deschiderea exploatării de uraniu de la Grințieș ar putea rezolva problema persoanelor disponibilizate de la Crucea

Iulian Sandu, fost director al Companiei Naționale a Uraniului (CNU), a făcut o analiză a ceea ce înseamnă activitatea din domeniul în care a activat, dar a anunțat și perspective sumbre pentru România dacă nu se vor face pașii necesari pentru a nu importa uraniu. Acest lucru s-ar putea face prin deschiderea exploatării de la Grințieș, care ar rezolva nu doar problema minereului de uraniu, ci și o parte din chestiunile sociale din zonă.

”Odată cu deschiderea exploatației de la Grințieș s-ar putea crea în prima fază 600 de locuri noi de muncă, numărul acestora ajungând în final la 1.000, s-ar genera venituri la bugetul local din taxe și impozite locale, s-ar dezvolta  activități de furnizare bunuri și servicii de către agenții economici din regiune și ar constitui o activitate rentabilă și, în același timp, importantă pentru economia națională pentru următorii 10 ani. Să nu uităm și de faptul că problema socială a persoanelor disponibilizate de la Crucea-Botușana s-ar rezolva prin transferul acestor oameni la Grințieș, ei fiind specializați pentru o astfel de activitate”, a arătat Iulian Sandu.

Fostul director al CNU spune că pentru realizarea acestei investiții trebuie parcurse câteva etape, începând cu alocarea bugetului necesar, organizarea și aplicarea unui plan de expropriere pentru suprafețe care vor constitui perimetrul viitoarei exploatații miniere, obținerea avizelor necesare, după care realizarea infrastructurii de acces și exploatare a zonei. Costurile pe care Iulian Sandu le-a estimat pentru deschiderea exploatării de la Grințieș ar fi de câteva sute de milioane de lei.

”Conform unui Proiect de Hotărâre de Guvern, document public, valoarea totală a investiţiei de operaționalizare a zăcământului era de 407,331 milioane de lei, din care 322 de milioane de lei reprezintă cheltuielile aferente lucrărilor de construcţii - montaj. În proiectul de hotărâre se mai preciza că durata de realizare a investiţiei era de 108 luni, capacitatea de exploatare medie anuală de minereu de uraniu era de 124.000 de tone, iar finanţarea trebuia asigurată din surse proprii ale CNU SA Bucureşti, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei - Departamentul pentru Energie”, a mai menționat Iulian Sandu.

Fostul director al CNU a mai precizat că pur și simplu s-a dorit distrugerea acestei ramuri industriale, un lucru de neconceput, mai ales că România este singura țară europeană (exceptând Federația Rusă) care deține o industrie integrată a prelucrării uraniului și producerea de combustibil nuclear pentru reactoarele de tip CANDU.

”Datorită incompetenței și impotenței în administrarea acestei ramuri deosebit de importante a economiei naționale, care reprezintă un element vital în ceea ce privește securitatea energetică a României, dublată de interese de grup și politice, se tergiversează această situație, care nu face altceva decât să transforme deschiderea exploatării miniere de la Grințieș într-un soi de <Fata Morgana> a industriei de producere a combustibilului nuclear în România. În aceste condiții, statul român este obligat la achiziționarea de pe piața externă a materialului nuclear necesar funcționării capacităților de producție energetică în proporție de 100%, ceea ce duce la o situație de dependență, cu posibile repercusiuni negative asupra intereselor economice și strategice ale statului român”, a concluzionat Iulian Sandu.