Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La nici una din cele 10 ediţii ale Retro Paradei Primăverii nu s-au mai văzut atât de multe maşini de epocă în parcarea de la Iulius Mall Suceava. Retro Parada Primăverii, organizată duminică, 9 mai 2021, de către Retro Mobil Club România filiala Suceava, a adunat 56 de retromobile şi 2 motociclete. Unele dintre ele au mai putut fi admirate şi la ediţiile trecute, dar au fost şi multe noutăţi, printre care se numără Plymouth P2 DeLuxe, fabricat în 1936, Jaguar MK V fabricat în 1949, Mercedes SS (Replica), fabricat în 1929, Wartburg Trans, Mercedes 124 în 6 portiere şi două motociclete cu ataş, o Denepr M72, fabricată în 1971 pentru armata sovietică, cu tracţiune pe trei roţi şi cu reductor pentru marş şi terenuri accidentate, şi o motocicletă IJ Jupiter.
Iulian Todirică, preşedintele Retromobil Cub Suceava, ne-a spus: „Retro Parada Primăverii este un eveniment naţional care se desfăşoară în această zi în mai multe judeţe. La Suceava, manifestarea a ajuns la a X-a ediţie şi se deosebește prin participare. Nu vorbesc de participarea noastră, a membrilor Retromobil Club România, ci vorbim de participarea tinerilor. Dacă în 2018 eram 5-6 colecționari, cu 10-15 mașini, astăzi sunt aproape 60 de mașini și suntem o frumoasă echipă. Marele câștig este numărul de tineri participanți cu mașini vechi şi foarte vechi și care sunt dornici să se implice în organizarea unor astfel de activități. Acesta este un lucru foarte bun pentru noi..
Suntem prezenţi şi cu câteva maşini atestate vehicule istorice de Federaţia Internaţională a Vehiculelor Istorice, sunt maşini foarte valoroase, recunoscute pe plan internațional. Vorbim de Dacia 1300 a lui Dănuţ Crainiciuc, a doua maşină ieşită pe poarta uzinei de la Mihoveni, Plymouth P2 DeLuxe, fabricat în 1936, și Jugaur MKV, ale mele. În judeţ mai sunt două vehicule istorice atestate de această federaţie, un Fiat 520 din 1928 și încă o Dacie. Mai avem aici patru mașini premiate la Concursul de Eleganţă Sinaia, un eveniment retro de gală, organizat de Retro Mobil Club România, sub patronajul Casei Regale a României.
Majoritatea proprietarilor maşinilor sunt de Clubul Retromobil din Suceava, dar ne bucură că alături de noi sunt colegii de la Bacău, Botoșani şi Neamţ.
Mulțumesc conducerii Iulius Mall Suceava pentru că ne-au primit în acest spațiu generos. În aproape toate localităţile Retro Parada Primăverii 2021 se desfăşoară în mișcare, nu au existat locații unde să stea parcate maşinile câteva ore. Spre bucuria noastră, am fost primiți aici și este un lucru îmbucurător pentru noi și pentru public”.
A doua Dacie 1300 produsă la Piteşti aparţine unui sucevean
Retro Parada Primăverii din acest an s-a bucurat de un succes deosebit, nu numai ca număr al participanţilor şi al valorii maşinilor, dar şi prin faptul că vremea a ţinut cu participanţii şi cu numeroşii vizitatori. Proprietarii maşinilor au permis accesul doritorilor în ele, au oferit detalii tehnice sau au povestit despre istoria mărcii sau automobilului cu care au venit la paradă.
Suceveanul Dănuţ Crainiciuc a expus Dacia 1300 cu seria de şasiu 00002, din primul an de fabricaţie - 1969. În urmă cu doi ani, această maşină a ajuns în localitatea franceză La Douze pentru a participa la un eveniment retro de gală dedicat marcării a jumătate de secol de la producerea maşinii Renault 12. În urma arbitrajului internaţional, maşina lui Dănuț a primit titlul de „Best of show”, cea mai importantă distincţie a evenimentului.
“Mașina a fost cumpărată în anul 2009, a fost restaurată până în 2014, în 2016 a câștigat locul I la Concursul de Eleganță Internațional de la Sinaia, iar în 2019 a câștigat <Best of Show> în Franța, exact cum au spus francezii: <au venit românii și ne-au bătut acasă>. Foarte frumos din partea lor că au recunoscut că am venit și le-am dat clasă”, ne-a spus Dănuţ Crainiciuc.
Maşina a primit distincţia de „Best of Show” pentru valoarea de serie (a doua maşină scoasă pe poarta uzinei, în condiţiile în care prima s-a pierdut la un centru de fier vechi acum mulţi ani), dar şi pentru că este restaurată până la ultimul detaliu, aşa cum au remarcat membrii juriului.
În prezent, colecția de Dacii 1300 a lui Dănuţ Crainiciuc este formată din „șase Dacii valoroase spiritual”.
De la prima dragoste, la maşina de suflet
Sucevenii devin nostalgici în momentul în care îşi aduc aminte de autoturismele Dacia şi Oltcit din perioada comunistă, la care aveau acces majoritatea, dar şi de cele produse în URSS, Germania şi Italia pe care cei mai norocoşi români, dar şi cu relaţii, şi le puteau cumpăra din ţară.
Pe lângă Dacii 1300 şi 1310, în expoziţia de la Suceava a fost prezentă Dacia 1100 fabricată în 1970 şi restaurată impecabil de fălticeneanul Iulian Todirică. A fost prima maşina achiziţionată de restauratorul de maşini din Fălticeni, în anul 2011, şi cea care i-a declanşat această pasiune. Maşină a aparţinut unui fălticenean, stătea nefolosită de peste 20 de ani, 95% era originală, doar că timpul îşi pusese amprenta.
„Este una din maşinile de suflet, am lucrat la ea cu dragoste şi tot ce este pe ea, cu excepţia acumulatorului, este original, sunt piese din vremea ei. Am fost cu ea la zeci evenimente în multe localităţi din ţară, chiar şi în Turcia, şi nu m-a lăsat niciodată”, a precizat Iulian.
O altă maşină care poartă sigla „Fabricat în România” şi care a fost prezentă la evenimentul de la Suceava a fost un Oltcit Club, fabricat la Craiova în anul 1983, autoturism considerat cea mai modernă maşină construită în România în perioada comunistă. A fost fabricată în patru versiuni, modelul Special echipat cu motorul de Citroen Visa, de 652 cmc, fiind cel mai bine vândut, Oltcit Club a fost echipat cu un motor de 1129 cm cubi şi o cutie în patru trepte, modelul Axel 12 TRS a fost destinat pieţei externe şi a fost echipat cu un motor de 1299 cmc şi o cutie de viteze în 5 trepte, iar Oltcit Club 12 CS a fost o camionetă cu două locuri.
„A fost prima mea mașină, a fost prima mea dragoste, abia luasem permisul, aveam 18 ani. Cine avea Oltcit era cel mai tare”, ne-a mărturisit proprietarul autoturismului, fălticeneanul Bogdan Amarandei.
„Plimbarea de suflet” cu un Fiat 1300
Fiat era printre puţinele mărci care importau autoturisme în România, modelele 1200, 1300, 1500 sau 1800 fiind destul de scumpe și greu accesibile pentru clasa muncitoare.
De la băcăoanul Neculai Marin, care a venit la Suceava cu un Fiat 1300, fabricat în 1965, am aflat că este extraordinar să ai o poveste a maşinii, nu neapărat pentru colecţionari, dar şi pentru cei care o admiră.
„Mașina a fost cumpărată în 1965 de un medic din Bacău, a folosit mașina puțini kilometri, dar a fost cu ea prin Italia, pentru că a păstrat timbrele de rovinietă. Din 1971 până în 1999 mașina a mai circulat extrem de puțin. Întâmplător am dat de ea, am cumpărat-o, am recondiționat-o, are doar 47.000 de kilometri la bord. Are toate piesele originale pe ea. La capacitate cilindrică este cât o Dacia 1300, dar are 82 CP față de 55 la Dacie. A fost primul model pe benzină fabricat în Europa cu servofrână care și acum funcționează ca la început. Din 1999 este ca un membru al familiei împreună cu alte două mașinuțe, un Renault din 1967 și un Trăbănțel, în amintirea tinereții noastre.
Trăbănțelul a fost prima noastră mașină cumpărată în 1985 şi pentru amintire, pentru dragostea față de această maşinuţă care m-a plimbat în toată ţară împreună soția şi copiii, am mai cumpărat un Trabant, l-am recondiționat. Circul cu mașinile la expoziții și în fiecare duminică scot câte una și fac o dezmorțire până la Piatra Neamț, Roman. Este plimbarea de suflet. Este o pasiune frumoasă”, ne-a spus Neculai Marin.
Mercedes „a făcut ochi dulci”
Zacman Rainhard, din Ilişeşti, a venit cu un Mercedes 200 SS (Replică), model 1929, foarte bine pus la punct, mai ales că întreaga viaţă a lucrat ca mecanic auto în România şi, după 1990, în Germania.
Tuturor vizitatorilor expoziţiei auto le-au făcut ochi dulci Mercedesul 350 SE din 1972 al lui Andrei Iacob, dar şi maşinile din colecţia lui Robert Ursu, cunoscut ca „tatăl Mercedesurilor din Moldova”, o maşină valoroasă fiind Mercedes W115 fabricată în 1971.
“Am avut multe Mercedesuri, chiar dacă vârstă nu ar trăda. Cel mai ușor pentru a învăța lucrurile este să treci prin ele. Mercedesurile care <au trăit> în România au suferit tot felul de modificări și nevoia m-a învățat multe lucruri. Încet, încet am reușit să fiu recunoscut pentru treaba asta. Multă lume nu se aștepta când auzea că este cineva la Rădăuți foarte priceput la Mercedesuri, mă sunau și când ne întâlneam îmi spuneau: aveam impresia că trebuia să mă întâlnesc cu un domn la vreo 60 de ani care să constate și să mă învețe ce trebuie să fac la mașina mea.
Am lucrat doi ani la reprezentanța Mercedes din Iași, dar tot acest hobby a pornit de la un unchi de-al meu care pe vremea când în țară nu prea erau decât Dacii, el avea Mercedes. În comparație cu ceea ce circula pe stradă la momentul respectiv mi-a luat ochii și de acolo a început totul. Visul meu a fost să dețin un Mercedes mai special, care mie mi-a plăcut din totdeauna, <botul de cal>. Momentan mai dețin cinci maşini, am redus numărul lor, am păstrat ce a fost mai valoros”, ne-a spus Robert Ursu.
Viorel Romaniuc, posesorul celei mai impresionante colecţii de maşini fabricate în Germania de Est și în Rusia
Brand rusesc cu tradiţie, cu numele inspirat de capitala Rusiei, Moskvich a luat naștere în 1945. În România, cele mai populare au fost modelele 1500. Maşinile aveau un design ceva mai modern pentru acea perioadă. Acelaşi lucru se poate spune despre Wartburg, o marcă produsă în Germania de Est, cu motor simplu, în 3 cilindri, care avea numai 7 piese în mişcare. Modelul 353 s-a vândut atât cu caroserie sedan, cât şi break, iar versiunile de top din anii '80 aveau cutie cu 5 viteze, stopuri de ceaţă, alarmă şi chiar aprindere electronică. Vicepreşedintele Retromobil Club Suceava, Viorel Romaniuc, are o colecţie impresionantă de Moskvich-uri, Wartburg-uri, deţinând şi singura autoutilitară din România a acestei mărci, dar şi numeroase Trabanturi, o marcă auto special dedicată oamenilor cu venituri mici. Cel mai cunoscut model a fost 601 şi a fost vândut în milioane de exemplare. Motorul era în 2 timpi, fiind necesară utilizarea unui carburant bazat pe amestec de ulei, iar panourile caroseriei erau fabricate din carton presat şi lemn. Micul Trabant avea 26 de cp, atingea 112 km/h, iar sunetul clasic al motorului, mai ales la turaţii mai mari, a consacrat acest model.
Viorel Romaniuc ne-a spus: „Trabantul din 1964 este cel mai vechi pe care îl expun astăzi. Este achiziționat din Prahova, într-o stare deplorabilă, dar l-am readus la viață. Se mai adaugă un model mai rar de Trabant omologat Cabrio, un Wartburg 353 din 1987, un Wartburg trans pick-up, o mașină foarte rară, fiind puține exemplare fabricate, și care nu se mai găsesc, un Wartburg break cu motor de 1,3, o motorizare în 4 timp, în anii 90 uzina luând decizia să îmbunătățească mașinile cu motoare în patru timpi. Mai avem aici şi un Trabant cu motor de 1.1, o motorizare din anii 90.
Trabantul se repara foarte ușor, acum totul este tehnologie, trebuie făcute diagnoze, softuri etc. Atunci diagnoza o punea posesorul mașinii, la fața locului, se ajutau trabantiștii între ei cu sfaturi, cu piese, maşina se repara unde se defecta. Era și un salut al trabantiștilor, când se întâlneau se salutau prin blitz-uri.
Am multe mașini adunate, vreau să mă opresc. Le-am adunat, nu mă îndur să dau din ele deşi sunt foarte multe solicitări. La fiecare maşină ai câte ceva de făcut și necesită foarte mult timp să îi acorzi. De anul acesta, în fiecare lună mă ocup de câte o mașină.
Luna trecută am lucrat la Wartburg-ul trans, o mașină cumpărată într-o stare jalnică și pe care am recondiționat-o. În România nu știu să mai existe vreun exemplar, între noi, posesorii de astfel de mașini, ne consultăm, întrebăm și nimeni nu știe să mai fie alta. Mașina este perfect funcțională, am înmatriculat-o, a fost mult de umblat pentru că mașina a fost facturată în 2007, a trebuit readusă fiscal în actualitate, ITP, RAR, dar a trecut toate testele.
Luna mai este acordată unui Barkas, o mașină cu motor în 2 timpi, cu 3 pistoane, din 1990. Am pornit-o după trei ani în care nu am atins-o și a pornit foarte repede. Am verificat atent și reparat tot ce ține de motor, transmisie, rulaj, îi refac tapițeria, sunt necesare retușuri exterioare la caroserie, apoi ies la drum cu ea.
Cel mai important este să circulăm cu maşinile. Dacă stau în garaje le găsim defecte. Nelucrând, sistemul de frânare, ambreiajul, sistemele hidraulice etc. înțepenesc”.
Membrii RCR dețin vehicule care au fost conservate în perfectă stare de funcționare sau au fost supuse unui proces de restaurare, sunt originale și sunt atestate ca vehicule istorice. RCR este cea mai importantă asociație de profil din țară. FIVA – Federation Internationale des Vehicules Anciens (fondată în 1966 la Paris – recunoscută de UNESCO) a acceptat în 2003 ca RCR să-i devină membru. RCR a devenit, astfel, ANF – Autoritate Națională a FIVA.
