Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Biserica monument UNESCO de la Pătrăuți, cel mai vechi locaș de cult rămas de la Ștefan cel Mare, un obiectiv care a devenit în ultimii ani tot mai vizibil din punct de vedere turistic, trece în acest an prin momente istorice. Procesul de restaurare care are drept principal scop schimbarea acoperișului va fi finalizat în 2021, iar în câteva zile se va reînființa oficial Mănăstirea de maici de la Pătrăuți. Mănăstirea a fost desființată de autoritățile habsburgice în 1783, așadar obștea va fi refăcută după mai bine de 200 de ani.
Zi de mare sărbătoare la Pătrăuți
Duminică, 4 aprilie, va fi zi de mare sărbătoare la Pătrăuți. Se va oficia instalarea maicii starețe de la Pătrăuți și va fi oficiată slujba festivă care va marca reînființarea Mănăstirii Pătrăuți. Pentru ca slujba să respecte normele în vigoare, în curtea bisericii monument va fi amenajat un cort, slujba urmând a avea loc în aer liber. Ceremonialul religios va fi condus de PS Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Zece maici vor face parte, cel puțin în primă fază, din obștea mănăstirii. Sunt amenajate deja locuințele în care vor sta maicile, în clădirile deja existente, printre ele și ”Casa Preotului Bucovinean” de lângă biserica monument, casa preotului Constantin Morariu, contemporan cu Ciprian Porumbescu și membru în ”Arboroasa”. Casa a fost consolidată și este și ea în sine un obiectiv turistic.
Stareța Mănăstirii Pătrăuți va fi Maica Alexandra, de la Mănăstirea Sucevița, care are peste 20 de ani de când este în rândul maicilor.
În privința lucrărilor de la biserică, au fost restaurate turla și acoperișul clopotniței. Chiar ieri a fost o zi importantă, s-a ridicat crucea de pe biserică, după lucrările de la acoperiș.
Acoperișul are piese care provin chiar şi din 1720. Este vorba de o redare întocmai, cu materiale vechi, fără intervenţie cu beton sau alte materiale de acelaşi gen. Lucrările vor continua pentru finalizarea acoperișului și a părții de lucrare de la sol, inclusiv pardoseala.
Preotul Gabriel Herea a scos din nou la lumină biserica monument
Reînființarea mănăstirii va aduce, pe lângă argumentele de ordin religios, și un plus important în ceea ce privește exploatarea turistică a bisericii monument UNESCO.
Locaşul de cult, cu o valoare arhitecturală şi iconografică deosebită, a fost scos din anonimat în mare parte datorită preotului Gabriel Herea, care a slujit la Pătrăuţi din toamna anului 2003. Acestuia i-a fost însă foarte greu să se descurce pe partea turistică aproape singur. De acum încolo, cu o obște de maici, biserica va putea fi mult mai vizibilă și pe partea de turism, iar vizitatorii vor putea fi primiți în orice zi.
„Emblema ortodoxiei româneşti”
Ştefan cel Mare a construit în 17 ani peste 40 de biserici din piatră, iar prima este cea de la Pătrăuţi. Cele care au urmat sunt variaţiuni după Pătrăuţi.
Lăcașul de cult a fost construit ca parte a singurei mănăstiri de maici ctitorite de Ștefan, care avea ca scop, cel mai probabil, rolul de a obloji răniții din luptele purtate în jurul Sucevei.
Biserica a fost arsă de cazaci și tătari în 1653, și de polonezi, în 1684. După anexarea Bucovinei de către habsburgi, biserica a devenit una parohială, după desființarea mănăstirii de maici pe care o deservea.
Renumitul academician Răzvan Theodorescu descria Biserica monument UNESCO de la Pătrăuţi, cel mai vechi locaş de cult rămas de pe vremea lui Ştefan cel Mare, drept „emblema ortodoxiei româneşti”.
La Biserica de la Pătrăuţi se găseşte tabloul votiv cu Ştefan cel Mare şi familia sa. Există doar trei imagini pictate cu chipul domnitorului din perioada vieţii sale.
În toamna anului 2003, la biserică s-au început ample lucrări de restaurare a picturii, ce au readus obiectivul la valoarea sa adevărată. Este vorba de pictura originală a bisericii.
Pictura interioară este în mare parte păstrată și sunt fragmente păstrate și din pictura exterioară.
