PNRR poate și trebuie să devină un instrument valid și puternic pentru dezvoltarea sectorului forestier și a industriei de prelucrare a lemnului

Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) este un suport financiar pentru reformele de care are nevoie România. Concret, va exista susținere financiară pentru proiecte care acoperă acele câmpuri prinse de Comisia Europeană în Recomandările Specifice de Țară (2019-2020). Aceste reforme și proiecte de investiții trebuie puse în aplicare până în 2026.

Asociația Forestierilor din România (ASFOR) a înaintat factorilor de decizie o serie de propuneri pentru susținerea investițiilor în sectorul forestier și de prelucrare a lemnului. Acestea, pe lângă faptul că vor crește competitivitatea lemnului românesc, contribuie la protejarea mediului, prin reducerea emisiilor și stocarea carbonului.

“Contextul este dat de nevoia acută de revitalizare a sectorului de exploatare, prelucrare primară și industrializare a lemnului. Lemnul românesc este tot mai scump din cauza neîndeplinirii condițiilor de competitivitate – de la utilaje învechite, la drumuri forestiere insuficiente. Avem nevoie de programe de finanțare a infrastructurii forestiere, a parcului auto, a calificării forței de muncă, a prelucrării și industrializării lemnului, inclusiv crearea unei Burse a lemnului și încurajarea utilizării lemnului în construcții. Ne exprimăm încrederea că ministrul Tánczos Barna va susține aceste linii de finanțare care vor duce la creșterea competitivității sectorului forestier”, a precizat Ciprian Muscă, președintele ASFOR.

Propunerile ASFOR se ridică la o valoare de finanțare de 1,66 miliarde de euro și cu siguranță vor fi alocări financiare pe aceste coordonate.

Acestea au fost înaintate deja autorităților competente și respectă întru-totul structura PNRR, așa cum este ea stabilită prin regulamentul Mecanismului de Relansare și Reziliență adoptat de Parlamentul European și Consiliul European la 12 februarie 2021.

Propunerile ASFOR sunt următoarele:

1. Creșterea gradului de utilizare a lemnului în construcții.

Prin finanțarea investițiilor în echipamente moderne de realizare a grinzilor lamelare sau CLT, constructorii români vor putea ridica clădiri din lemn, inclusiv clădiri înalte.

Construcțiile din lemn au amprentă de carbon redusă, un consum energetic redus, iar gradul de confort al locuințelor este mai ridicat. Se vor crea locuri de muncă și se va susține dezvoltarea comunităților locale. Va crește gradul de utilizare a lemnului și procentul de produse finite din lemn. Capacitatea de producție de grinzi lamelare din lemn și CLT va crește la 100.000 mc/an.

2. Stimularea înnoirii parcului de utilaje.

Programe de genul “Primul Funicular” sau “Rabla pentru utilaje forestiere” pot demara, pentru modernizarea parcului auto. În prezent în România sunt cca. 4.000 de tractoare forestiere, 3.000 de tractoare adaptate pentru lucrări forestiere, doar 60 de funiculare și 60 de forwardere. Prin modernizarea parcului auto pentru recoltarea lemnului se protejează mediul, se reduce consumul de carburanți și impactul exploatării lemnului asupra mediului. Crește siguranța muncitorilor în timpul operării utilajelor, se reduce eroziunea solului, se reduc prejudiciile aduse ecosistemelor forestiere specifice exploatării lemnului și crește rentabilitatea economică.

3. Creșterea capacității de monitorizare și măsurare a transporturilor de lemn.

Suprafața fondului forestier național este de 6,7 milioane ha. Anual, din fondul forestier sunt exploatați în medie 18 milioane mc de lemn. Supravegherea video a fondului forestier și a principalelor puncte prin care este transportat lemnul permite o mai bună monitorizare și în același timp combaterea tăierilor ilegale de lemn.

Sistemele de supraveghere video pot fi amplasate în zonele cu risc ridicat în ceea ce privește tăierile ilegale. La acestea se adaugă instalațiile automate de măsurare a lemnului și a greutății autocamioanelor.

4. Creșterea densității drumurilor forestiere.

Rețeaua de drumuri forestiere din România este de 6,4 m/ha, cu mult sub nivelul altor țări europene, care au, în linii mari, topografie similară (Austria – 36 m/ha, Elveția – 40 m/ha sau Franța – 26 m/ha).

Acest lucru înseamnă un cost mult mai mare al recoltării lemnului și probleme în ceea ce privește modul în care este recoltat lemnul.

Prin realizarea de drumuri forestiere se asigură accesibilizarea fondului forestier, creșterea competitivității activităților economice de recoltare a lemnului, protejarea fondului forestier prin înlesnirea accesului la stingerea incendiilor, se facilitează paza pădurilor, precum și accesibilizarea zonelor izolate locuite sau folosite pentru turism.

5. Modernizarea depozitelor și a instalațiilor de sortare și prelucrare primară a lemnului.

În România sunt aproximativ 14.000 de operatori economici care dețin depozite de lemn. Construirea și dotarea depozitelor cu instalații moderne de sortare și prelucrare primară a lemnului vor permite reducerea costurilor, a pierderilor și utilizarea unui procent cât mai ridicat de lemn în procesul de producție.

În același timp, vor crește capacitatea de producție și gradul de utilizare a lemnului, ceea ce ar permite diversificarea produselor din lemn, dar și creșterea competitivității. Va crește, de asemenea, venitul obținut pe fiecare mc de lemn utilizat în producție și va asigura protejarea mediului prin utilizarea integrală a lemnului în producție.