Mineritul în domeniul uraniului își trăiește ultimele clipe în județul Suceava, iar momentul în care se va trage oblonul peste această activitate este foarte apropiat. Compania Națională a Uraniului (CNU) a început pregătirile pentru a închide exploatările de la Crucea și Botușana, ceea ce înseamnă că, în varianta optimistă, mineritul se va mai derula, cumva împins de la spate, pentru o perioadă de maximum 5 ani.
CNU, Sucursala Suceava, a depus la Agenția pentru Protecția Mediului o solicitare de emitere a acordului de mediu pentru proiectul ”Planul de încetare a activității pentru zăcământul Crucea-Botușana”. Este un pas obligatoriu pe care CNU trebuie să îl facă în drumul de neoprit pentru închiderea activității de extragere a uraniului din cele două mine, mai ales că acest plan a fost deja aprobat în Consiliul de Administrație al societății. Acest plan are o durată de 5 ani și prevede începerea lucrărilor de conservare-ecologizare și exploatarea până la epuizarea zăcământului. Cea de-a doua parte este totuși sub semnul întrebării, și asta pentru că mii de tone de minereu, care au fost extrase în ultima perioadă, sunt depozitate și acum la Crucea și la Argestru. Toate acestea în condițiile în care depozitul de la fabrica de la Feldioara, acolo unde ar trebui să ajungă pentru prelucrare minereul extras din minele județului Suceava, este deja plin, iar mare parte din uraniu este adus din străinătate.
Închiderea celor două exploatări va avea efecte serioase pentru întreaga zonă. În primul rând este vorba de cei aproximativ 300 de oameni de la Sucursala Suceava a Companiei Naționale a Uraniului care își vor pierde locurile de muncă. E drept, o parte din ei se vor pensiona în anii în care Compania Națională a Uraniului va mai funcționa, dar nu toți vor avea acest noroc. Este vorba de oameni din Crucea, Broșteni, Ostra, Stulpicani, dar și alte localități ale județelor Suceava și Neamț, care în multe situații erau singurii care aduceau venituri în casă. Numărul angajaților de la Sucursala Suceava a Companiei Naționale a Uraniului a scăzut constant, de la circa 2.000 în urmă cu 7 ani, la 700 acum 3 ani, pentru a ajunge acum la numai 300 de persoane.
Iar aceasta nu ar fi singura moștenire pe care o lasă în urmă CNU. La mijloc mai sunt și datorii uriașe acumulate către două administrații locale din județul Suceava. La Primăria Crucea datoriile pentru impozitele pe clădiri și terenuri, dar și pe alte mijloace fixe, sunt de aproape 600.000 de lei, în timp ce Primăria Ostra are de recuperat în jur de 300.000 de lei. Un eventual faliment al CNU ar cântări ca o piatră de moară la gâtul celor două primării, două administrații locale sărace și care depindeau în mare măsură de banii pe care îi încasau de la această companie.
Impactul social prin închiderea celor două exploatări putea fi evitat prin deschiderea unei noi mine. Prospecțiunile efectuate în urmă cu mai mulți ani au arătat că în zona Tulgheș-Grințieș există un zăcământ important de uraniu, numai că statul român nu a făcut nici un efort pentru a deschide această nouă exploatare, în paralel cu operațiunea de închidere a minelor de la Crucea și Botușana. Practic, activitatea mineritului în acest domeniu a fost abandonată deliberat, și asta pentru a permite aducerea din străinătate a uraniului indispensabil pentru funcționarea reactoarelor nucleare de la Cernavodă.