Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Bucovineanul Ștefan Străjeri, născut în comuna Pojorâta, dar stabilit încă din anul 2003 în SUA, statul Michigan,a scos recent de sub tipar cartea „Istoria românilor canadieni: 1890-2020”, la Editura Anamarol.
Scriitor, jurnalist, editor la Curentul Internațional şi autorul valoroasei monografii „Românii americani de la Marile Lacuri”, Ștefan Străjeri își surprinde din nou publicul cu un volum foarte valoros. Purtând o dragoste „nețărmurită” pentru istorie,Ștefan Străjeri a adunat sute de documente, colecții întregi de publicații, biografii ale unor personalități, reușind astfel, după o muncă asiduă, să scoată la lumină cartea „Istoria românilor canadieni: 1890-2020”.
Prof. univ. dr. Anca Sîrghie, de la Sibiu, a scris în prefața cărții: „Monografia lui Ștefan Străjeri este traversată, ca de un fir roșu, de ideea puteriide sacrificiu a celor care au cutezat să-și părăsească vetrele strămoșești, ca să sestabilească într-un Eldorado iluzoriu, în acel Promised Land, unde abia urmașiiprimei generații de imigranți, cu copiii lor, au avut sentimentul adaptării la viața dinLumea Nouă. Până la urmă, întreaga carte este o mare poveste, cu mii după mii, cuzeci de mii după zeci de mii de destine românești”.
- „O contribuție extrem de valoroasă la istoriografia imigrației românești de pe continentul nord-american”
Emigrant la rândul său, Ștefan Străjeri și-a dorit să afle și să împărtășească și cititorilor săi cum și-au păstrat românii identitatea în Canada. „Eroicul drum al unor țărani bucovineni și al altor imigranți români este scrutat de Ștefan Străjeri în cele șapte capitole ample ale cărții sale, Istoria românilor canadieni: 1890-2020, care împreună cu lucrarea sa anterioară Românii americani de la Marile Lacuri (Ed. Anamarol, 2014) reprezintă o contribuție extrem de valoroasă la istoriografia imigrației românești de pe continentul nord-american. Cu dedicație, cu sârg și cu dragoste față de strămoșii săi bucovineni, Ștefan Străjeri a acumulat cu tenacitate un imens material documentar pe care l-a sistematizat cu claritate și pătrundere a actului istoric privit în mod obiectiv în contextul istoriei contemporane”, după cum frumos spune dr. Silvia Urdea, SUA.
- „Un abecedar al mai bunei înțelegeri a ceea ce înseamnă destinul românesc în lumea cea largă”
Într-un interviu acordat unei publicații românești înainte ca monografia „Istoria românilor canadieni: 1890-2020” să fie tipărită, Ștefan Străjeri povestea că, în 2014, după aproape 10 ani, a reușit să ducă la bun sfârșit monografia despre românii din statul Michigan, „Românii americani de la Marile Lacuri”, volum cu peste 630 de pagini și fotografii-document, și în același an, scriitorul bucovinean a început să lucreze la a doua monografie, despre românii din Canada. „Sunt asemănări, dar și diferențe între tipologia imigrației în cele două țări de limbă engleză. În special la începutul imigrației. În SUA, imigranții români de la începutul secolului XX, deși erau din mediul rural, s-au așezat în orașe industriale aflate în plin avânt. Așa era şi Detroitul, unde lua amploare industria auto. În schimb, în Canada, a fost altă situaţie. Țara, aflată sub coroana britanică, abia închegată în 1867 din provinciile din est – Ontario, Quebec și trei provincii minuscule de la Oceanul Atlantic -, la care s-a adăugat cea de la Pacific, British Columbia, avea o suprafață imensă, de peste 1.000 km, fix în mijloc, nepopulată, exceptând nativii, aflați în număr redus.
Imediat după declararea confederației canadiene s-a mai adăugat Manitoba ca provincie, în rest, era un teritoriu trecut sub o formă administrativă numită Teritoriile de Nord-Vest, cu preerie, din care în 1905 se vor crea provinciile Saskatchewan și Alberta. În 1896, guvernul canadian a adoptat o politică de colonizare a acelor teritorii. După ce a constatat că nu mai poate atrage imigranți din Marea Britanie și nordul Europei, a demarat o propagandă în spațiul sud-estic european, în special în fostul Imperiu Austro-Ungar, în Bucovina și Galiția, atrăgând oamenii prin oferirea gratis a 160 de acri de teren, aproximativ 80 de hectare”, a povestit autorul cărții. Multe din aceste aspecte apar în volumul „Istoria românilor canadieni: 1890-2020”, „monumental ca semnificație și ca dimensiune”, după cum susține prof. univ. dr. Anca Sîrghie, „volum care poate fi perceput drept o carte de învățătură, un abecedar al mai bunei înțelegeri a ceea ce înseamnă destinul românesc în lumea cea largă. El a putut fi scris numai de o conștiință autentică de român, una dăruită cu generozitate semenilor”.
- Cum puteți achiziționa cartea
Autorul monografiei „Istoria românilor canadieni: 1890-2020”, Ștefan Străjeri, dedică această carte soției sale, Luminița, „care mă inspiră și mă sprijină în toateproiectele. Emoțional vorbind, ea este co-autoare a tuturor realizărilormele. Am avut marea şansă, dată de Dumnezeu, de a întâlni jumătatea,fiinţa cu care reuşesc să împărtăşesc valori existenţiale şi sufleteşti”.
Cartea este disponibilă în România (Editura Anamarol Bucureşti, Format 16 x 23,5 cm, Pagini 820, ISBN 978-606-640-382-5, Preţ: 135 de lei + Taxele de trimitere). Pentru informaţii suplimentare privind modalitatea de achiziţionare a cărții, puteți să-i scrieţi autorului în privat pe Facebook sau la adresa de e-mail: strajer@yahoo.com.
- Cine este Ștefan Străjeri?
S-a născut la 24 mai 1972, în localitatea Pojorâta, jud. Suceava (Bucovina), ca fiu al Mariei şi al lui Teodor (Toader) Străjeri. Are o soră, Teodora, născută în 1977, medic specialist pneumolog cu activitate privată la Médipole şi la Clinica Océane-Elsan la Vannes, Franţa. Este căsătorit din 1996 cu economist dr. Mihaela Luminiţa, născută în Roman, judeţul Neamţ, la 27 iunie 1972, expert contabil (Certified Public Accountant) în statul Michigan (SUA) din 2008.
A absolvit şcoala primară şi generală la Pojorâta, continuând în perioada 1986-1990 învățătura la Liceul „Dragoş Vodă” din Câmpulung Moldovenesc. A urmat studii universitare la Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi în perioada 1991-1996, iar în anul 2002 a absolvit cursurile de masterat la aceeaşi universitate, în specializarea „Audit şi Management Contabil”.
În România s-a angajat contabil-şef la SC. Service Automobile Dacia SA din Câmpulung Moldovenesc (aprilie 1998 - 14 martie 2000). În 15 martie 2000 a fost numit director administrativ/administrator-şef / la Facultatea de Drept din Universitatea „Al. I. Cuza”, activând acolo până la 31 martie 2003.
S-a stabilit la data de 20 aprilie 2003 în statul Michigan din SUA, implicându-se în viața jurnalistică prin preluarea publicaţiei Curentul Internaţional. Prezent cu viu interes la manifestările locale ale românilor americani, a avut iniţiativa sărbătoririi Zilei Naţionale a României, de 1 Decembrie, la Detroit, începând cu anul 2008. În 2006, a primit premiul de excelenţă, pentru promovarea românismului, din partea postului de radio Vocea Basarabiei din Chişinău, Republica Moldova. A făcut parte dintre membrii fondatori ai Societăţii Româno-Americane „Avram Iancu” din Detroit/Michigan şi a fost unul dintre ctitorii Asociaţiei Jurnaliştilor Români din America de Nord (NARPA – North-American Romanian Press Association). În 14 iulie 2011 s-a numărat printre membrii fondatori ai Forumului Românilor de Pretutindeni ale cărui baze fuseseră puse la Câmpul Românesc de la Hamilton, Canada. Pe 7 mai 2011, a primit la Gala Celebrităţilor Româno-Americane o diplomă de apreciere, într-o acţiune organizată în Las Vegas de Consulatul Onorific al României, împreună cu postul de televiziune TVR Internaţional.
În ziarul Curentul Internaţional a publicat articole de istorie, inclusiv despre românii imigraţi în America. Este autorul monografiei Românii americani de la Marile Lacuri (Editura Anamarol, Bucureşti, 2014), care a avut un succes de public cu totul deosebit. La 1 iunie 2014 a fost distins cu titlul de Cetăţean de Onoare al localităţii sale natale, comuna Pojorâta, judeţul Suceava.
