Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
De mai bine de patru decenii, mâinile de aur ale unei vrednice huțule înfrumusețează Bucovina prin motivele și simbolurile pe care le așterne pe coaja oului. Elena Torac împlinește astăzi, 30 ianuarie, 50 de ani de viață și 40 de ani în slujba tradiției autentice. Elena Torac s-a născut într-o zi de iarnă, pe un vârf de munte, în satul Ehrește al comunei Brodina, cea mai veche vatră de încondeiere, loc în care trăiesc de sute de ani huțulii, oamenii munților. A copilărit cum numai copiii de la sate știu să copilărească, avându-le mereu aproape pe mama Paraschiva și pe bunica Eufrosina, amândouă insuflându-i dragostea pentru frumos, pentru arta populară, în special pentru încondeierea ouălor, această dragoste convertindu-se mai târziu în pasiune și profesie.
Încă de mică a fost fascinată de arta populară și a învățat să dea o mână de ajutor la scorțarele, cusăturile, țesăturile, ouăle încondeiate de bunica din partea mamei. A avut prilejul să crească într-o familie de meșteri populari, de la care a preluat tehnica încondeierii ouălor, cu toate etapele ei. De la alesul ouălor din Miercurea Dreaptă sau Păresimi, la fiertul vopselelor din plante și apoi încondeiatul propriu-zis din Săptămâna Mare, meșteșug pe care astăzi îl transmite tinerelor generații.
Astăzi, Elena Torac este o femeie așezată la casa ei, împreună cu un vrednic gospodar, având trei prunci destoinici, care au „furat” și ei din pasiunea mamei lor pentru ouăle încondeiate.
Pasiune, autenticitate, dăruire
Chiar dacă odinioară bunica ei încondeia ouă doar în preajma sărbătorilor pascale, pentru gospodarii satului, astăzi Elena Torac încondeiază pe tot parcursul anului, pentru a face față cererii și evenimentelor unde este invitată. Artista cu mâini de aur dăruiește din comorile artei sale participând la cele mai prestigioase târguri ale meșterilor populari din țară, dar și la manifestări organizate în străinătate (Austria, Germania, Italia, Portugalia, Polonia, Republica Moldova, Ucraina, Franța, sau îndepărtata Canada). Bucuria de a participa și de a reprezenta Bucovina cu ale sale tradiții pe un alt continent, la ,,Caravana Internațională a Talentelor” din Canada, a onorat-o și a impulsionat-o să păstreze și să perpetueze cu respect și responsabilitate meșteșugul, având o datorie morală de a nu lăsa nimic din ce avem bun și frumos să se piardă.
Pasiunea, autenticitate și dăruirea i-au fost răsplătite prin numeroase diplome și trofee, dar și având recunoștința și aprecierea etnografilor, ucenicilor și publicului. În acest sens amintim:
„Îndeobște, oamenii se cunosc atunci când, o dată depășite etapele <gând> și <vorbă> (sau <vorbărie>) se trece la fapte. Rareori, gândul, vorba și fapta, se împletesc armonios în slujba unui ideal. Atunci când se întâmplă astfel, avem de a face cu oameni deosebiți, ființe destinate înfăptuirii a ceva aparte. Elena Torac are în fire gândul înalt, vorba măsurată și fapta bună. Gândul înalt – pentru că puțini dintre contemporanii noștri și-au legat existența de păstrarea tradițiilor <ascunse> în spatele meșteșugurilor; vorba măsurată – pentru că, cel mai adesea, știe să lase nestematele artei sale să grăiască, iar fapta bună – pentru că a înțeles din tinerețe că a-ți păsa de ceva sau de cineva presupune obligatoriu acțiune concretă, efort susținut și uneori chiar sacrificiu de sine. Așa stând lucrurile, nu este de mirare că Elena Torac a ajuns să fie extrem de căutată de către organizatorii manifestărilor de specialitate, fiind mai mereu o prezență tonică și optimistă. Cert este că asociația noastră este în câștig având în rândurile sale astfel de oameni”, spunea Marcel Lutic, etnograf, Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași.
„Pe coaja ouălor încondeiate a așezat o fărâmă din Bucovina”
Prin definiție, meșterii populari sunt păstrătorii unor valori perene. Rolul lor crește exponențial atunci când transmit urmașilor meșteșugul pe care-l practică. Elena Torac face parte din acest select grup al celor care inițiază copiii în tainele meșteșugului încondeierii ouălor. Această inițiere are un caracter organizat, pentru că artista organizează ateliere de lucru cu elevi, în vacanțe sau în perioada ,,Școala altfel”. Copiii sunt deja remarcați la manifestările unde participă, bucuria celui care îndrumă fiind pe măsura bucuriei micilor artizani.
Astăzi, la împlinirea celor 50 de ani de viață și 40 de ani în slujba tradiției autentice, îi dorim ani mulți cu sănătate și încheiem cu mesajul transmis la ceas aniversar de Sorin Filip, managerul Centrului Cultural Bucovina: „Anotimpurile, de-a lungul vremii, au așezat în motive specifice toate culorile desprinse din curcubeul timpului pe ouăle încondeiate de Elena Torac, meșter în arta încondeierii ouălor. Spectaculoasă în creație, păstrătoare cu sfințenie a tradițiilor în ceea ce înseamnă model și cromatică, canonică în acest sens a vegheat să nu se piardă sau să se risipească cu nici un chip aceste valori culturale din locurile de obârșie ale acesteia, așa cum a contribuit din plin, alături de fiul ei Paul Torac, la păstrarea și tezaurizarea în propria-i casă a costumului huțul. Îi mulțumim astăzi pentru migala celor 40 de ani aplecați prin ochii iscoditori asupra acestui neprețuit meșteșug. Îi mulțumim, pentru faima acestor locuri dusă în lume prin participarea domniei sale la diverse expoziții și târguri de profil. Dar mai ales îi mulțumim pentru că pe coaja ouălor încondeiate a așezat o fărâmă din Bucovina. Îi mulțumim și îi spunem cu recunoștință <La mulți ani!>, dorindu-i aceleași frumoase succese pe <cărarea> vieții. La mulți și binecuvântați ani sub cerul Bucovinei!”.
(P. T., D. M.)
