Prezență neconfirmată la Suceava a unei tulpini agresive Sars-Cov-2, provenite din Marea Britanie

Probele de virus SARS-CoV-2 verificate până la această oră în procesul de secvențiere din cadrul laboratoarelor Universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava nu au confirmat prezența unei tulpini agresive de SARS-CoV-2 provenite din Marea Britanie. Responsabilii procesului de secvențiere din cadrul universității le-au solicitat celor de la Direcția de Sănătate Publică Suceava și de la Spitalul Județean Suceava ca atunci când apar persoane care au un trecut legat de o vizită în Marea Britanie în ultimele 2-3 săptămâni sau o lună de zile, să  trimită aceste probe pentru secvențiere. Au fost astfel identificate două persoane și urmează primirea probele pentru secvențiere.

Totodată, de la Cluj au fost aduse vineri două probe de SARS-CoV-2 cu același istoric, una de la Institutul Oncologic și una de la Timișoara. Procedura pentru secvențiere a acestor viruși se face o dată pentru un anumit număr de probe, iar prorectorul USV Mihai Dimian ne-a relatat: ”Acest proces de secvențiere nu se poate face pentru probe individuale, fiind necesare 80 de probe care merg odată introduse în aparat, astfel încât durează cam o săptămână adunarea și pregătirea probelor ce trebuie puse la secvențiere, între acestea fiind și probele ce trebuie urmărite în mod special. La acest interval de timp se mai adaugă circa trei zile cât durează procesul de secvențiere, de comparare cu celelalte tulpini existente și de văzut apoi dacă coincid cu cea din Marea Britanie, ceea ce ar duce undeva la 10 zile de așteptare până la un rezultat final.”

Până la această oră au fost identificate schimbări multe la virusul SARS-CoV-2, comparativ cu varianta originală din China, iar dintre cele comparate cu alte tulpini, majoritatea erau apropiate tulpinilor din Spania și parțial celor din Rusia. Au mai fost identificate unele asemănătoare cu tulpini ale virusului din Germania, Marea Britanie, care aveau diferențe între ele, însă nu erau diferențe care să modifice comportamentul virusului în corpul uman. Peste tot sunt urmărite cu atenție modificările la o anumită genă care generează proteina și mecanismul de prindere a virusului pe celulă. Virusul modificat din Marea Britanie are o mutație privind tocmai acest mecanism de fixare pe celulă, ceea ce-l face mai ușor de răspândit. Dacă apar mutații la această genă și mecanismul de prindere diferă, lupta împotriva acestui mecanism de prindere prin intermediul vaccinului ar putea fi pusă sub semnul întrebării. Pentru a putea constata aceste eventuale modificări ale virusului, e nevoie de o secvențiere continuă, o monitorizare permanentă a acestui proces, pentru preîntâmpinarea și evitarea folosirii în timp a unui vaccin care ar putea deveni ineficient.