Credincioşii de stil vechi sărbătoresc joi, 7 ianuarie, Crăciunul

Credincioşii de stil vechi, care păstrează calendarul iulian, sărbătoresc joi, 7 ianuarie, marele praznic al Naşterii Domnului sau Crăciunul. Sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România este la Mănăstirea Slătioara. În Ajunul Crăciunului, pe 6 ianuarie, se va face Vecernia (slujba de seară), urmată de slujba de Priveghere a Naşterii Domnului. Atât la slujba de seară, cât şi după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun, credincioşii de stil vechi cântă colinde.

De asemenea, credincioşii de stil vechi păstrează obiceiul „mersului cu icoana”. Preoţii intră în fiecare casă şi vestesc Naşterea Domnului. În localităţi precum Slătioara, Păiseni, Roşiori, Vatra Dornei, Izvoarele Sucevei, Mănăstirea Humorului, Râşca, Slatina, Baia, Bogdăneşti, Drăguşeni, Fălticeni, Mălini, Rădăşeni, Slatina, Şaru Dornei, Vadu Moldovei etc., unde sunt şi locuitori ortodocşi de stil vechi, aceştia se pregătesc să primească preotul în Ajunul Crăciunului, adică pe 6 ianuarie, când credincioşii ortodocşi care păstrează calendarul gregorian sărbătoresc Botezul Domnului sau Boboteaza.

Revelionul pe stil vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie.

Post şi rugăciune, în Ajunul Crăciunului

Crăciunul este cinstit de credincioşii suceveni de stil vechi după tradiţiile locului. La unele biserici de stil vechi, în Ajunul Crăciunului, se adună copii şi tineri, frumos îmbrăcaţi în costume populare, care, după slujba de priveghere, cântă colinde. Anul acesta, participanții la slujbele religioase trebuie să țină cont și de distanțarea socială, dar și de obligativitatea purtării măștilor de protecție, măsuri impuse de pandemia de Covid-19. Chiar dacă țin sărbătorile „pe vechi”, cum se spune, după calendarul iulian, credincioşii nu au obiceiuri foarte diferite de cele ale credincioşilor de stil nou. Şi la ei preotul merge cu icoana pe la casele credincioşilor, și ei postesc, cântă colinde de Crăciun şi cinstesc Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos.

Sute de credincioşi de stil vechi își primenesc casele şi pregătesc mese cu bucate de post, pentru Ajunul Crăciunului. De pe mesele unor gospodari (depinde de zonă) nu vor lipsi turtele cu nucă, ce poartă denumirea de „scutecele Domnului”. Ca şi la credincioşii ortodocşi de stil nou, ziua de Ajun este foarte importantă. Gospodinele pregăteau în trecut (în unele zone se mai ține și astăzi această tradiție) 12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli, printre care amintim grâu fiert amestecat cu nucă şi zahăr, bob fiert, mazăre, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, cozonac cu mac sau cu nucă de post şi turtă cu nucă. Toate aceste bucate, după cum ne-au povestit câţiva credincioşi de stil vechi, se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toţi membrii familiei se adună într-o cameră, unde sunt aşezate o icoană cu Naşterea Domnului şi o candelă aprinsă. În faţa acestei icoane toate persoanele din casă se închină. Tot zi de post și rugăciune este și ajunul Bobotezei, luni, 18 ianuarie, când preotul merge și stropește cu apă sfințită casele credincioșilor.