Stresul și efectele lui asupra creierului uman

Creierul – constituit din cele două emisfere cerebrale interconectate printr-o formațiune denumită „corpul calos“ – este cel mai complex „obiect" din Universul cunoscut. E format din o sută de miliarde de neuroni, uniți printr-o rețea de 175.000 km de circuite cerebrale.

Stimularea permanentă a funcțiilor cognitive complexe, inclusiv memorarea, duce la „bătătorirea“ căilor de legătură între diferite structuri cerebrale, făcându-le mai trainice și mai durabile, crescând rezerva funcțională cognitivă – capacitatea de adaptare a creierului la procesele patologice neurodegenerative cum ar fi boala Alzheimer și boala Parkinson.

Fiecare dintre cele două emisfere cerebrale este constituită dintr-un lob frontal cu rol în luarea deciziilor, în limbaj, în anticiparea șanselor de reușită a deciziilor luate, dar și în asumarea unui eșec; un lob parietal a cărui principală funcție este coordonarea vorbirii și a mișcării; un lob temporal cu rol predominant în auz, echilibru și procesele de învățare și, nu în ultimul rând, lobul occipital, ce integrează stimulii vizuali și determină vederea și orientarea în spațiu. Pe de altă parte, cele două emisfere cerebrale au roluri diferite, astfel încât dacă cea dominantă – de obicei emisfera stângă – organizează, analizează și raționalizează informațiile primite de-a lungul timpului, reprezentând, să spunem, „mintea logică", iar emisfera non-dominantă – de obicei emisfera dreaptă – ne face membri egali și altruiști ai unei mari familii umane, putând fără niciun dubiu să fie considerată „mintea visătoare și ghidată de emoții".

Straturile superficiale ale cortexului, pe care le vedem la exterior, aparțin substanței cenușii și sunt alcătuite din circuite neuronale complexe. Ele conferă omului capacitatea de a gândi, de a se exprima coerent prin limbaj, de a coordona cu finețe o multitudine de activități motorii, dar și intelectuale.

Corpul amigdalian – o formațiune din paleocortex – a determinat încă de la începutul existenței noastre capacitatea de a identifica pericolele prezente la tot pasul, când omul era doar un vânător-culegător, dar și de a determina fie reacția de fugă, fie pe cea de luptă, oricare dintre ele permițând acestuia să supraviețuiască. Această reacție a primelor nouăzeci de secunde de la apariția unui stres apare și la omul modern, determinând reacții mai mult sau mai puțin potrivite – creșterea atenției, emoție, mânie și chiar reacții violente –, pe care omul nu le poate controla, ce apar sub acțiunea unui hormon produs în special de suprarenale și numit „adrenalină". În această perioadă activitatea hipotalamusului, responsabil de învățarea și memorarea unor lucruri noi, este anulată, făcând imposibilă memorarea. Prelungirea acestei stări de peste cele nouăzeci de secunde depinde de capacitatea noastră de autocontrol și, în lipsa acesteia, poate duce la dezechilibre psihice pe de o parte, dar și prin descărcarea ulterioară în cantități crescute a hormonului de stres, cortizolul, poate duce la stări premorbide – premergătoare bolilor – sau chiar la boli cum ar fi hipertensiunea arterială și, atunci când se repetă factorul stres, accidentul vascular cerebral sau infarctul de miocard.

Sunt multe studii în derulare referitoare la acțiunea stresului, în special stresul cronic ca factor de risc în diferite boli, inclusiv în demență, care poate fi considerată o îmbătrânire „patologică" a creierului. Unele studii efectuate pe șoareci au arătat că un nivel crescut al stresului cronic determină leziuni la nivelul hipocampului și afectarea memoriei de scurtă durată.

Un alt studiu recent a arătat că nivelul constant crescut al cortizolului determină pierderea graduală a sinapselor la nivelul cortexului prefrontal asociat cu memoria de scurtă durată. Conform studiului, cortizolul are o acțiune „corozivă” directă asupra neuronilor, o acțiune proinflamatorie. Conform aceluiași studiu, activitatea spirituală, credința, religia, rugăciunea, tehnicile de relaxare din medicina tradițională chinezească, indiană, japoneză, dar și cultivarea sentimentelor pozitive de compasiune, milă și bunătate au dus, de cele mai multe ori, la un confort al vieții și la o viață mai lungă.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com