Cele mai multe persoane din ”lotul” arestaților de la Permise și Înmatriculări, încă o lună în spatele gratiilor

11 din cele 14 persoane din dosarul șpăgilor de la Serviciul Permise și Înmatriculări Suceava au aflat ieri că mandatele de arestare le-au fost prelungite cu încă 30 de zile. Măsura a fost luată de un magistrat de drepturi și libertăți de la Tribunalul Suceava, la propunerea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție. Această măsură de prelungire a mandatelor de arestare cu încă o lună nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Suceava. 

Măsura de prelungire a mandatelor de arestare a fost luată față de următoarele persoane: comisarul-șef Radu Ionuț Obreja, fost șef al structurii, Cristian Blîndu, Nicolae-Cezar Macoviciuc, Iulian-Florin Mihăescu, Leon-Ionuț Mihăescu și Gheorghe Ionel Perijoc, cu toții angajați ai Serviciului Permise și Înmatriculări. Tot cu 30 de zile au fost prelungite mandatele de arestare și pentru Mihail Martin, ofițer al Direcției Generale Anticorupție, Structura Județeană Suceava, dar și față de Florin Bolohan, Costică Boicu, Ionică Mirăuță și Radu Popovici. Pentru trei dintre inculpați, respectiv Paul Alexandru Butnariu, Anamaria Pascal, ambii angajați ai Serviciului Permise și Înmatriculări, și Silviu Lucian Pandelea s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

Mai trebuie spus că nici unul din cei 14 inculpați nu a fost prezent în sala de judecată de la Tribunalul Suceava, iar audierile s-au efectuat prin sistem video, direct din arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Suceava, acolo unde persoanele în cauză se află de la finalul lunii noiembrie.

Potrivit procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul teritorial Suceava, gruparea a fost constituită și era condusă de comisarul-șef Radu-Ionuț Obreja, persoană care, în anumite zile, în funcție de numărul de candidați care fraudau proba teoretică, putea încasa cu titlu de mită peste 20.000 euro.
În marea majoritate a situațiilor, sumele de bani primite cu titlu de mită erau predate în cursul aceleiași zile unei persoane de încredere din anturajul acestuia (inculpat în cauză), responsabil cu “albirea banilor”. Concret, pentru a ascunde natura ilicită a sumelor de bani obținute cu titlu de mită, persoana respectivă fie achiziționa diverse imobile al căror proprietar era în fapt inculpatul Obreja Radu-Ionuț, fie transforma sumele de bani în valută convertibilă pe piața neagră a schimbului ilegal de valută.