75 de ani de la înființarea Casei de copii din Gura Humorului

„75 de temelii la rădăcina a ceea ce înseamnă <acasă>, istorii, respirații, vieți, bucurii și necazuri, speranțe și deziluzii, încercări și abandonări, plus și minus, traseu bătătorit de nenumărați pași. Urme adânc întipărite în țărână, aripi, căutări, zbor... și povestea continuă”, spun cei care s-au implicat, în diferite perioade, în activitatea Casei de copii din Gura Humorului, în cei 75 de ani de funcționare.

Am aflat de la directorul executiv al DGASPC Suceava, Georgeta Nadia Crețuleac, și de la șefa Centrului de Servicii Multifuncționale pentru Copilul aflat în Dificultate Gura Humorului, Mihaela Pintilie, mai multe date despre cum a luat naștere asistența socială în Gura Humorului, cu zeci de ani în urmă.

Cele dintâi forme oficiale, consemnate și organizate, de asistență socială la nivelul orașului Gura Humorului, s-au conturat din nevoia de a acoperi pierderile materiale, financiare și mai ales umane, cauzate de cel de Al Doilea Război Mondial.

Pierderea părinților, a rudelor care aveau în îngrijire copiii acelor vremuri, a determinat comunitatea locală ca, în jurul anului 1945, să înființeze primul orfelinat care avea să ocrotească și să aducă alinare micuților rămași fără sprijin moral, precum și fără siguranța zilei de mâine.

Astfel, în luna noiembrie a anului 1945, prin grija Organizației de masă ,,Apărarea patriotică” și a Comitetului orășenesc în frunte cu primarul orașului, gospodarul Silvestru Gavrilean, s-a hotărât crearea condițiilor necesare înființării unui orfelinat. S-au pus la dispoziție două clădiri din str. Parcului Nr. 3 și în 16 februarie 1946 s-au adus primii 50 de copii. Noua instituție îl avea în frunte pe Aurel Turtureanu, preot la o parohie din oraș. Orfelinatul nu dispunea de mijloace bănești proprii din bugetul statului, fiind subvenționat, la început sub patronajul Mitropoliei Moldovei, de către diverse instituții și întreprinderi și, mai ales, prin Crucea Roșie.

Având în vedere faptul că personalul angajat a pus mult suflet în ceea ce făcea, s-a hotărât de către autoritățile locale să fie desființate orfelinatele din orașele Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, copiii fiind mutați la Gura Humorului, ajungându-se la un număr de 180. Prin munca voluntară a croitorilor din Gura Humorului s-au confecționat haine de iarnă pentru beneficiarii orfelinatului.

Orfelinatul a devenit cămin, apoi casă de copii

De la 1 noiembrie 1948, orfelinatul a trecut direct sub conducerea și îndrumarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale (Direcția Așezămintelor Sociale), având un buget propriu și fiind asigurată și plata personalului. Acum se schimbă denumirea institutiei în ,,Căminul de copii orfani” și, mai târziu, în ,,Casă de copii școlari”.

Începând cu 1 septembrie 1952, trece sub conducerea și îndrumarea directă a Ministerului Învățământului. În 1950 s-a făcut o demixtare, fetele rămânând pe locul vechi, iar băieții au fost mutați în patru case particulare de pe str. Lt. Viorel Marceanu (azi).

În anul 1954, Casa de copii (băieți) a fost desființată și s-a efectuat un schimb cu Casa de copii din Dorohoi: au plecat băieții din Gura Humorului și au venit fete din Dorohoi. Condițiile de igienă erau precare, dormitoarele mici și puține, fetele dormeau câte două într-un pat. Fetele frecventau cursurile școlilor 1 și 2 și nu aveau o îndrumare calificată după terminarea orelor de curs. Nu exista programă pentru activitatea educativă. Abia din 1964 au început să fie încadrate cadre didactice calificate, în cadrul orfelinatului.

Au început primele preocupări pentru perfecționarea stilurilor și metodelor de muncă prin diverse cursuri ori schimburi de colective din Casele de copii. Odată cu trecerea anilor, cerințele școlilor au crescut, s-a mărit și bugetul alocat pe copil, dar s-a simțit nevoia unui nou local. Acesta a fost dat în folosință în ianuarie 1975, împreună cu clădirile din jurul noului local. La aceea dată erau 425 de eleve și 42 de asistate. În anul școlar 1977-1978, Casa de copii primește clădirile Sidorovici și casa Hara.

„Trebuie să menționăm că localul Casei Sidorovici a aparținut scriitorului bucovinean George Sidorovici. Casa a fost naționalizată, iar scriitorul a dorit ca această clădire să fie dăruită Casei de copii. George Sidorovici, învățător, bibliotecar si redactor al unui cotidian sucevean de succes, autor a peste 10 volume de proză, a rămas în memoria orașului său natal nu atât prin creația artistică, ci mai ales în memoria afectivă a câtorva sute de copii care au simțit că <acasă> poartă numele scriitorului. În semn de recunoștință, ne dorim să instalăm o placă comemorativă pe casa îndrăgitului scriitor bucovinean George Sidorovici”, a precizat Nadia Crețuleac.

Tot în 1975 s-a dat în folosință blocul alimentar (cantina). Având mai mult personal calificat, s-a îmbunătățit și munca educativă, s-a întărit legătura cu școala și cu părinții elevilor sau tutorii lor.

După 1989, casa de copii s-a transformat în centru de plasament

După evenimentele din 1989, își amintește directorul executiv al DGASPC Suceava, Nadia Crețuleac, „au circulat tot felul de zvonuri despre copiii orfani din România și străinii care ne vizitau își exprimau suspiciunea cu privire la calitatea îngrijirii copiilor, deși la noi, la Gura Humorului, nu au fost cazuri grave nici în regimul trecut (după cum au fost prezentate în mass-media cazuri la alte unități similare). Un lucru și o părere a rămas comună: copiii erau prea înghesuiți într-o singură clădire și pregătirea temelor - meditația de după masă - avea prea multe asemănări cu lecțiile de la școală; copiii erau împărțiți pe grupe de vârstă și nu beneficiau nicidecum de o atmosferă, pe cât posibil, familială”.

S-a schimbat denumirea din Casă de copii în Centru de plasament și încet, încet, au început transformările.

Mai întâi au fost înființate primele două module de tip familial care au primit numele „Sidorovici” și „Licurici”. Casa „Sidorovici” a deschis un nou orizont în ceea ce privește calitatea serviciilor de protecție a copilului în județul Suceava, fiind prima casă care a găzduit 5 frați dintr-o familie și alți 7 frați din altă familie care au avut șansa să locuiască și să învețe împreună într-un spațiu care a devenit „acasă”. Casa „Licurici” a găzduit pentru început copii care frecventau școala de masă, accentul fiind pus nu numai pe armonizarea relațiilor între frați, dar și pe creșterea performanței școlare, pentru construirea unui viitor profesional și academic care să permită beneficiarilor o bună și eficientă integrare socială.

Experiența dobândită în funcționarea cu succes a celor două Module de tip Familial a fost transferată în organizarea a 3 apartamente sociale achiziționate și dotate de către Organizația Salvați copiii România - Filiala Suceava, printr-un proiect de interes național (PIN IV) început în cursul anului 2003.

Proiecte

Aceste apartamente, a completat Nadia Crețuleac, aflate în comunitate, aveau menirea să răspundă altei mari provocări a sistemului de protecție a copilului: pregătirea pentru viața independentă a tinerilor aflați în prag de părăsire a centrului de plasament și de integrare socio-profesională. Prin același proiect s-au înființat un atelier de croitorie, un atelier de patiserie și primul cabinet de consiliere psihologică, vocațională și profesională al centrului care să asigure nu numai dobândirea de abilități necesare traiului de zi cu zi, dar și suportul emoțional în fața anxietății generate de incertitudinea ieșirii din sistemul de protecție.

În aceeași perioadă s-a înființat și dotat un salon de frizerie și coafură cu sprijinul colaboratorilor din regiunea Schwaben prin parteneriatul dintre Centrul de Plasament „George Sidorovici“ și Centrul „St. Gregor” din Augsburg. Atelierele au permis dezvoltarea abilităților practice ale tinerilor, dar și petrecerea într-un mod util și constructiv a timpului liber, având ca finalitate satisfacția concretă a produselor realizate.

Urmând Strategia națională în domeniul protecției copilului care a vizat închiderea centrelor de plasament clasice și trecerea la modele alternative de instituționalizare, Centrul de plasament „George Sidorovici” a fost închis în perioada 2005 - 2006 printr-un proiect Phare. Copiii au fost integrați în comunitate, în 3 case și 6 apartamente de tip familial achiziționate și dotate cu cele necesare prin acest proiect. Într-o casă de tip familial sunt găzduiți maxim 12 copii de diferite vârste, iar într-un apartament de tip familial se găsesc în jur de 6 copii. Așa au fost înființate Servicii Alternative de tip familial, reprezentând o variantă optimă la instituționalizarea copiilor și tinerilor în centrul de tip clasic.

În anul 2010 s-a înființat și dotat un cabinet stomatologic (care să deservească doar copiii instituționalizați) cu sprijinul prietenilor din regiunea Scwaben prin parteneriatul dintre Centrul de Plasament „George Sidorovici” Gura Humorului și Centrul „St. Gregor” din Augsburg.

Servicii multifuncționale

Următorul pas important în reformarea sistemului de protecție a copilului a fost închiderea celui de al doilea centru clasic din Gura Humorului, Centrul de Plasament „Laurenția Ulici”, printr-un proiect PIN 1, proiect inițiat de șeful de centru din acea perioadă, Georgeta Nadia Crețuleac, actualul director executiv al DGASPC Suceava.

În anul 2012 s-a demarat construirea a 4 case de tip familial și a unui Centru de Recuperare care să răspundă cerințelor beneficiarilor cu nevoi speciale.

În anul 2015, odată cu mutarea copiilor în noile locații, s-a înființat Centrul de Servicii Multifuncționale pentru Copilul aflat în Dificultate (CSMCAD) prin unirea celor două Servicii ternative la instituționalizarea de tip clasic. Acesta este un serviciu rezidențial, fără personalitate juridică, în structura funcțională a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Suceava.

În anul 2018 au fost finalizate lucrările și s-a sfințit Biserica „Sfântul Mina” din curtea sediului centrului .

În prezent, Centrul de Servicii Multifuncționale pentru Copilul aflat în Dificultate (CSMCAD) Gura Humorului acordă servicii sociale în 8 apartamente, 6 case de tip familial și un centru de recuperare.

După cum ne-a spus șefa Centrului de Servicii Multifuncționale pentru Copilul aflat în Dificultate Gura Humorului, Mihaela Pintilie,  misiunea CSMCAD Gura Humorului este de a furniza servicii copiilor/tinerilor care se confruntă cu dificultăți de natură materială, socială, profesională sau relațională, pe o perioadă determinată de timp, în scopul reintegrării familiale sau integrării socio-profesionale a acestora. Prin serviciile oferite beneficiarilor se urmărește asigurarea unor condiții corespunzătoare care să-i ajute în dezvoltarea armonioasă, formarea profesională, pregătirea pentru viața independentă.

În decursul anilor, la conducerea centrului de copii din Gura Humorului s-au aflat următorii directori: Turtureanu Aurel, Bălan Virginia, Costea Florica, Radu Eliza, Brădățan Ioan, Micuțar Aglaia, Iurcu Constanța, Tudoraș Maria, Cozma Florica, Siminiceanu E., Mairean Iftimia, Straton Domnica, Teodorescu Cezar, Dudceac Elena, Ștefănescu Daniela, Nadia Crețuleac, Ivanovici Olga și Pintilie Mihaela.