Linia secundară Fălticeni-Dolhasca a redevenit operațională după mai bine de un an în care nici un tren nu a mai circulat pe acest tronson. Compania GFR (Grup Feroviar Român) va efectua săptămânal curse de transport rumeguș, de la Fălticeni, beneficiar fiind Kronospan, cunoscuta companie din industria prelucrării lemnului. Este vorba de transporturi mari, prima cursă fiind formată dintr-un convoi de 40 de vagoane cu rumeguș. Transporturile vor fi săptămânale, însă locomotivele izolate vor circula mai des, cu viteze de până la 60 de kilometri la oră, astfel că șoferii care se intersectează cu linia ar trebui să fie atenți și să se asigure la indicatorul Crucea Sf. Andrei.
”Cu un convoi de 40 de vagoane sunt eliminate alte 40 de autocamioane cu câte aproape 40 de tone fiecare, care circulă pe drumuri pe lângă noi și care au amprenta lor asupra mediului, asupra siguranței traficului și asupra impactului economiei locale. Mă intrigă enorm și mă întristează faptul că timp de peste un an nu a circulat nici un tren de marfă și de mai mulți ani nici un tren de călători pe această linie”, a scris pe pagina sa de socializare un pasionat al căii ferate din zona Fălticeni. Și el, ca și mulți oameni din Fălticeni, se întreabă de ce nu se reia și traficul de călători pe această linie.
Este greu de spus de ce pe această linie nu se mai circulă, având în vedere că municipiul Fălticeni, cu un potențial evident al numărului de călători, ar putea fi ușor legat de Dolhasca, și implicit cu magistrala spre București sau Iași, cu două-trei trenuri pe zi. Asta în condițiile în care linia, deși cu grad de uzură, pe fondul lipsei întreținerii, este circulabilă, dovadă și aceste transporturi făcute de GFR, cu 40 de vagoane. Cel puțin la capitolul elevi și studenți, CFR Călători pierde foarte mult prin lipsa trenurilor de pe această rută. Chiar și așa, foarte mulți sunt cei care vin de la Fălticeni la Dolhasca cu mijloace auto pentru a lua mai departe trenul pe distanțe mai lungi. Ultima oară, pe această linie a circulat un operator privat, RegioTrans, care a renunțat la traseu mai degrabă din motive operaționale decât legate de lipsa călătorilor.