Activitățile culturale și educative, priorități pentru conviețuirea polono-română din Bucovina

Comunitatea poloneză din Bucovina a reușit să se integreze poate cel mai bine în această zonă, iar meritul principal aparține Uniunii Polonezilor din România și celor care conduc această structură. Practic, prin evenimentele derulate de această comunitate mică dar compactă, orice locuitor al Bucovinei s-a simțit parte integrantă. Printre aceste evenimente se înscriu și cele de natură culturală și educațională, iar colaborarea dintre partea română și cea poloneză s-a dovedit una fără sincope. Ghervazen Longher, președintele Uniunii Polonezilor din România și omul care candidează pentru a reprezenta această comunitate în Parlamentul de la București, spune că nu a existat niciodată vreo barieră de comunicare sau colaborare.

”Implicarea în educația tinerei generații prin proiectul <Copiii Bucovinei> ce cuprinde nouă școli în care învață peste 1.500 de copii români, polonezi, ucraineni și germani este unul din proiectele noastre de suflet. Tot aici trebuie amintit și schimbul de experiență anual între copiii comunității poloneze și nu numai, cu copiii din Polonia prin organizarea, finanțarea și participarea la tabere cu caracter educativ. Organizarea, participarea și finanțarea concursurilor și activităților extrașcolare la nivel național și internațional în România și Polonia pentru copii și tineri (tabere, semitabere, concursuri, competiții sportive, festivaluri, ateliere, olimpiada de limba polonă) este un alt reper al acestei colaborări între cele două state”, a arătat Ghervazen Longher.

Candidatul minorității poloneze pentru un loc în Camera Deputaților a adus aminte și de acordarea unor burse, premii, echipamente școlare pentru elevi, dar și pachete de sărbători și Ziua Copilului, evenimente la care au fost incluși copii și tineri ai tuturor etniilor din zonă.

Tot pentru copii și tineri se numără și alte acțiuni care au loc an de an, cum ar fi: Ziua Internațională a Copilului, concursuri de recitare, turneul de fotbal, Festivalul Obiceiurilor de Crăciun cu scenete reprezentând „Nașterea Domnului”, tabere de vară în Polonia, semitabere în localitățile din Bucovina, taberele de cercetași, ateliere de filmare, științifice, plastice, teatrale etc. Colaborarea dintre România și Polonia se poate observa și cu ocazia Zilelor Culturii Polone și a simpozionului științific internațional care se derulează cu acest prilej, manifestări urmate de Sărbătoarea Roadelor, o serbare în care se poate observa contribuția gastronomică a polonezilor în Bucovina.

”În paralel, comunitatea poloneză din Bucovina a făcut eforturi pentru păstrarea tradițiilor legate de sărbătorile religioase. În acest sens trebuie amintit Festivalul Bucovinean al Colindelor, Festivalul Încondeierii Ouălor, întâlniri de Crăciun, întâlniri de Paște. Tot pe aceeași linie se înscrie finanțarea și sprijinirea activității ansamblurilor folclorice Sołonczanka și Mała Pojana ca mesagere ale culturii, tradițiilor și obiceiurilor poloneze prin participarea la festivaluri naționale și internaționale”, a menționat Ghervazen Longher.

Susținerea învățării limbii polone este un alt deziderat al polonezilor din Bucovina, iar aici se înscrie invitarea profesorilor din Polonia, cursuri metodice pentru profesori, dotarea cabinetelor de limbă polonă și susținerea parteneriatelor între școli.

Nu trebuie uitate alte evenimente, cum ar fi Sărbătorirea zilelor naționale ale Poloniei: 2 mai (Ziua Drapelului, Ziua Polonezilor din Străinătate și a Diasporei Poloneze), 3 mai (Ziua Constituției), 11 noiembrie (Ziua Independenței), dar și activitatea editorială prin revistele „Polonus” și „Mały Polonus”, calendare anuale, culegeri de materiale de la simpozioanele științifice internaționale, cărți și publicații privind comunitatea poloneză din România.