Judeţul Suceava are un nou ghid turistic

Director fondator al Institutului de Învăţământ şi Cercetare în Turism „I.P.I. Bucovina”, profesorul Ioan Iţco, este cunoscut în judeţul Suceava prin contribuţiile sale la dezvol­ta­rea turismului bucovinean. Recent, Ioan Iţco a lansat Ghidul turistic al judeţului Suceava, o lucrare complexă realizată de Centrul de Cercetare în Turism “Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, al cărui tiraj trebuia să ajungă pe piaţă încă de anul trecut, dar situaţia epidemiologică din primăvară a complicat lucrurile. În cele peste 75 de pagini ale ghidului sunt prezentate cele mai importante obiective turistice din judeţul Suceava, muzee, biserici şi mănăstiri, case memoriale, case de cultură, teatre, cinematografe, trasee montane, structuri de primire turistică şi alte repere turistice din judeţ.

„Colecția de locuri frumoase” de vizitat în judeţul Suceava este structurată pe zone turistice din jurul celor mai importante localităţi din judeţ, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuţi, Siret şi Vatra Dornei. Un capitol separat al ghidului este destinat descrierii principalelor biserici şi mănăstire declarate monument istoric, iar la final sunt prezentate câteva din pensiunile şi hotelurile din jurul principalelor obiective turistice.

Aşa cum ne-a precizat Ioan Iţco, ghidul de buzunar „Ghid Turistic – Judeţul Suceava” oferă câteva argumente „spre a vă convinge să fiţi oaspeţii noştri statornici pe aceste meleaguri pline de legende, de reverie molcomă şi de vis”.

Prof. Ioan Iţco ne-a spus: „Am refăcut Ghidul turistic al judeţului Suceava, l-am structurat pe zone turistice pentru că mulţi oameni ajung în Bucovina şi  Bucovina nu înseamnă doar masă şi cazare, fără să nu vizitezi nimic. Dacă un turist se află în Câmpulung, deschide ghidul şi află ce poate vizita în toată zona. La fel pentru fiecare zonă turistică şi pentru capitala judeţului. Bine ar fi ca înainte să pornească la drum un turist să se informeze ce poate vizita. Din păcate, o mare parte dintre ei caută mai întâi cabana unde poate înnopta şi se poate distra, fără a se gândi la un traseu, la o zonă, fără să îşi aloce timpul necesar pentru fiecare vizită. Printr-o planificare a călătoriei într-o zonă turistică putem merge pe cunoaşterea valorilor naturale, valorile culturale ale poporului nostru, dar şi valorile naţionalităţilor conlocuitoare. Trebuie să recunoaştem că Bucovina este o mică Europă şi fiecare etnie a lăsat urme în această zonă”.

Primul Ghid turistic al Bucovinei Mari

Ioan Iţco a început să lucreze şi la primul ghid turistic al Bucovinei Mari care include judeţul Suceava şi Regiunea Cernăuţi, pentru că o lungă perioadă de timp Cernăuţiul a fost „capitala intelectuală a tuturor românilor”.

„Ideea a pornit de la lipsa unor informaţii despre întreaga Bucovină. Mulţi se întreabă, sau mă întreabă, ce tot caută profesorul Iţco la Cernăuţi? Acolo este Ucraina, dar acel spaţiu a fost administrat de voievozii noştri, acolo sunt tot români din România noastră şi acolo este o parte din istoria noastră. Este păcat ca un turist care ajunge în judeţul Suceava să nu viziteze şi regiunea Cernăuţi, pentru că este o zonă turistică care are foarte multe de oferit.  

Trebuie să cunoaştem Cernăuţiul şi pentru că în trecut a jucat un rol important administrativ, politic, economic și cultural în istoria României. Trebuie să cunoaştem şi Basarabia. Trebuie să vizităm şi cetăţile lui Ştefan cel Mare, Hotin, Soroca, Ismail, Cetatea Albă, şi aşa mai departe, pentru că ele fac parte din istorie şi amintindu-l pe Nicolae Iorga, <Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii> şi nu va avea un viitor strălucit”, a precizat prof. Ioan Iţco.

Pentru a cunoaște Bucovina, îți trebuie cel puțin o lună

Cu o vastă experienţă în turism, începută în anii studenţiei ca ghid al Cetăţii de Scaun al Sucevei, apoi în vremurile de „di­na­in­te”, ca fost director al complexelor turistice ale BTT (Biroul de Turism pentru Tineret) de la Câmpulung Moldovenesc şi Su­cea­va, iar de 20 de ani întocmeşte documentaţii pentru localităţile care vor să devină staţiuni turistice, profesorul Ioan Iţco susţine că un turist ar avea nevoie de cel puţin şapte zile pentru a parcurge o zonă din Bucovina.

„Eu l-aş ţine pe turist şi o lună de zile aici, pentru că are multe lucruri de văzut. De exemplu pentru zona Câmpulung, zona Fălticeni sau zona Rădăuţi îi trebuie cel puţin şapte zile. Pentru Suceava, chiar şi 10 zile nu cred că ar fi de ajuns. Dar pentru asta, turistul trebuie să fie informat despre ceea ce poate vedea, să ştie gospodăriile ţărăneşti pe care le poate vizita şi ce poate găsi în ele, să ştie unde sunt atelierele meşterilor populari şi ale meşteşugarilor locali, trebuie să cunoască structurile unde poate servi masa pentru că inclusiv gastronomia diferă mult de la o zonă la alta. Aici este o împletire de mâncăruri tradiţionale moldoveneşti, polone, ucrainene, germane, huţule, lipoveneşti, bucovinene, dar dacă nu știi unde se află locațiile care oferă asemenea bunătăți, degeaba citești despre ele”, ne-a explicat profesorul Ioan Iţco.

Municipiul Fălticeni poate deveni staţiune turistică de interes cultural

Profesorul Ioan Iţco propune ca municipiul Fălticeni să fie recunoscut ca staţiune turistică de interes cultural pentru că Fălticeniul este unul dintre orașele importante ale României în ceea ce privește cultura și știința națională. Un mare număr de personalități marcante, scriitori, oameni de știință și artiști s-au format şi au creat în Fălticeni, George Călinescu situând urbea de pe Şomuz între cele mai bogate tezaure spirituale ale poporului român, după Bucureşti şi Iaşi.  

„Fălticeni este al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni, după cele mai importante centre culturale Bucureşti şi Iaşi şi la egalitate cu Botoşani. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeni se situează pe primul loc în România, pentru că acest oraș a dat României şi lumii oameni de talie naţională, cei mai mulţi dintre ei fiind recunoscuţi şi pe plan mondial. În afară de oamenii de cultură şi de ştiinţă deosebiţi pe care i-a avut, Fălticeniul are şi patru muzee, are şi câteva zone turistice atractive cum ar fi Nada Florilor şi Dumbrava Minunată, zone care nu sunt valorificate la adevăratul potenţial turistic. Fălticeniul este singura localitate care are o Galerie a Oamenilor de Seamă amenajată ca muzeu distinct.

Trebuie pus accent pe partea culturală, sufletească, trebuie realizată o documentaţie pentru ca Fălticeniul să devină staţiune turistică cu caracter cultural”, a concluzionat prof. Ioan Iţco.