PS Damaschin Dorneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, va oficia duminică, 8 noiembrie, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, împreună cu un sobor de preoți, Sfânta Liturghie la biserica din Moara Nica. Pe 8 noiembrie 2020, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, se împlinesc 100 de ani de la strămutarea bisericii de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” de la Bosanci la Moara Nica, comuna Moara.
Cei care vor să viziteze această biserică veche din lemn sunt invitați duminică, 8 noiembrie, să participe, alături de credincioșii comunității, la sărbătoarea centenarului. Printre invitați se numără reprezentanți ai Consiliului Județean Suceava, ai Prefecturii și Primăriei Suceava, credincioși din comuna Bosanci. Evenimentele se vor desfășura după următorul program: sâmbătă, 07.11.2020, ora 17:00, Priveghere: Vecernie cu Litie, Utrenie; duminică, 08.11.2020, ora 7:30 – Ceasurile, ora 8:30 - Acatistul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, ora 9:00 – Întâmpinarea Arhiereului, ora 9:30 – Sfânta Liturghie.
Istoric
Preotul drd. Viorel Ciprian Pleșea, parohul bisericii cu hramul ,,Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Moara, ne-a oferit câteva date despre biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” de la Bosanci, strămutată acum 100 de ani la Moara Nica: „Această biserică este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1774, în satul Bosanci, și strămutat în anul 1920, în satul Moara Nica, din comuna Moara. Edificiul religios a fost inclus pe lista monumentelor istorice de gradul B, în anul 2015, la numărul 311, și are o vechime de 250 de ani. Biserica de lemn din Moara Nica a fost construită în anul 1774 în satul Bosanci din județul Suceava, prin contribuția credincioșilor. Lăcașul de cult a fost înălțat de către meșterii populari Chiril Ungurean și Crăciun Cazac din Udești, din lemnul pădurii de stejar din apropiere. Inițial, hramul bisericii a fost Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Pe ancadramentul ușii de intrare se află o pisanie cu următorul text în limba română, cu caractere chirilice: <Această sfîntă biserică s-au făcut în al cincile(a) an de la venire(a) muscalilor în Moldova, în zilele preasfințitului Chir Gavrilă Mitropolitu(l) Moldovii leat 1774 iulie 8, fiind dichiu în Suceav(a) Macari(e) di la Voroneț. Meșteri au fost Chiril Ungurean și Crăciun Cazac di(n) Uidești, 1774>. Catapeteasma bisericii este și ea foarte veche, având inscripția următoare: <Această catapeteasmă s-a făcut cu cheltuiala satului Bosanci, prin osîrdia preotului Ioan și Varlaam și am zugrăvit-o noi cucernicii robii lui Dumnezeu Antonie, Toader și Anania, 1788 în 2 mai s-au sfîrșit>”.
Biserica de lemn din Moara Nica, construită din bârne de stejar, încheiate în „coadă de rândunică”
În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nica aflat în apropiere de Bosanci, sat care a fost înființat după Primul Război Mondial, prin împroprietărirea unei părți a locuitorilor din Bosanci. I s-a schimbat hramul, cu acest prilej, în cel de ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Mutarea bisericii a determinat efectuarea unor modificări constructive, după cum ne-a spus pr. Viorel Ciprian Pleșea, și anume: a fost desfăcut turnul clopotniță aflat deasupra pronaosului și transformat într-o construcție separată; a fost adăugată o turlă octogonală ascuțită deasupra naosului; s-a înlăturat peretele despărțitor dintre naos și pronaos; s-au căptușit pereții exteriori din bârne cu scânduri.
În anul 1933, bisericii i s-a adăugat un pridvor din scânduri pe latura de sud-vest. În 1948 s-a înlocuit acoperișul de draniță cu unul din tablă și s-a construit cafasul (balconul) din pronaos. În apropiere de biserică se găsește turnul clopotniță din lemn, ce inițial se afla deasupra pronaosului, fiind parte integrantă din corpul bisericii.
După Revoluția din decembrie 1989, în satul Moara Nica a fost construită o biserică de zid, mai încăpătoare, cu hramul ,,Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Ea se află la mică distanță de vechea biserică de lemn.
Biserica de lemn din Moara Nica este construită în totalitate din bârne de stejar, încheiate în „coadă de rândunică”. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea verde deschis. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă.
Pridvorul construit în 1933 are formă pătrată
Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania) și de cele trei ferestre pătrate, rămase la dimensiunile inițiale.
În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul construit în 1933 are formă pătrată. La intrarea în pronaos se află o ușă confecționată din trei scânduri masive de stejar, având elemente de feronerie decorate geometric. Deasupra ușii de la intrarea în pronaos se află pisania.
Pronaosul are formă dreptunghiulară, având la partea superioară o boltă semicilindrică. Trei stâlpi cilindrici susțin cafasul; pe ei se sprijină o bârnă cioplită, ce separă pronaosul de naos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu o turlă octogonală construită înspre altar. Cele cinci ferestre de dimensiuni diferite sunt dispuse astfel: două pe latura nordică și trei pe latura sudică.
Altarul are formă pentagonală și patru ferestre mici, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, fiecare cu câte o ferestruică.