Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
- Domnule președinte, ați anunțat recent că la Aeroportul Suceava va fi finalizat al doilea terminal pentru pasageri. Ce înseamnă această investiție pentru dezvoltarea aeroportului sucevean?
- Una dintre realizările care lasă urme pozitive în acest mandat este noul terminal al Aeroportului „Ștefan cel Mare” Suceava, o investiție făcută din fondurile proprii ale Consiliului Județean. Practic am făcut un credit, pentru că guvernarea PSD nu mi-a dat răspuns niciodată la solicitările de finanțare pentru extinderea aeroportului de la Salcea. Și atunci am făcut acest împrumut. Practic, după finalizarea terminalului la aeroport se vor putea procesa 300 de pasageri pe oră, față de 150 câți sunt acum. Se dublează capacitatea de procesare. Dar în același timp acest terminal înseamnă condiții civilizate pentru pasageri. Parterul de la terminalul nou este dedicat în cea mai mare parte, 365 de metri pătrați, pentru plecări externe. Și rămâne pentru plecări externe și sala de la terminalul vechi. Apoi, terminalul nou are o zonă de sosiri mare, de 1.000 de metri pătrați. În primul rând intrarea de la parter, apoi sunt cabinele pentru poliția de frontieră pentru vamă și celelalte servicii, iar la etaj va fi trierea bagajelor și o sală mare de așteptare. De asemenea, în fața terminalului vechi extindem suprafața cu 108 metri pătrați, cu încă un terminal de plecări interne. Apoi, sosirile interne vor fi cum au fost și până acum. Din toate aceste punct de vedere este clar că are de câștigat aeroportul. Practic, în ambele terminale se vor putea procesa peste 650.000 de pasageri, dublându-se astfel capacitatea actuală.
În paralel noi pregătim noi destinații de zbor de pe acest aeroport. Și pentru orice operator care vine aici va deveni mult mai atractiv acest aeroport pentru a discuta și negocia noi destinații în Europa și în lume. Am considerat necesară finanțarea construcției acestui terminal pentru că la un moment dat era un fel de așteptare periculoasă. Simțeam că va crește presiunea pe Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava, în sensul că am ajuns în 2019 la 430.000 de pasageri pe an. Practic în patru ani a crescut numărul de pasageri de pe aeroport. Și la vremea respectivă la Ministerul Transporturilor era ministrul Șova de la Bacău și nu ne dădea nici un răspuns la solicitările noastre. E clar pentru mine că Bacăul era un aeroport concurent. El era din Bacău și pot să mă gândesc la orice, dar la deschidere spre Suceava mai puțin. Și atunci de aceea am făcut acel împrumut pentru această investiție, pentru a câștigăm timp. Pentru că altfel pierzi oportunități.
„Ne gândim la construcția terminalului 3 pentru pasageri și transportul cargo”
- Este o investiție solicitată și de operatorii aerieni?
- Categoric da. Pentru că și pe ei îi interesează confortul pasagerilor. Or noi, cu ocazia asta, ne adresăm unei zone mai mari, atât în țară, și aici mă refer la județele Suceava, Iași, Botoșani, Neamț, Bistrița-Năsăud, de unde să vină pasageri, dar și din Ucraina. Din ce în ce mai mult, de la 10 până la 15% din totalul pasagerilor vin de acolo. Și ca noutate, în luna august am avut peste 35.000 de pasageri, situându-ne pe locul cinci în topul aeroporturilor din țară, în plină pandemie. Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava începe să-și revină. Și tot la capitolul dezvoltare, avem în proiect să modernizăm încă două drumuri spre aeroport. Unul de la Burdujeni, împreună cu primăriile din Suceava, Salcea și Adâncata, un drum care să vină spre zona industrială și implicit spre parcul industrial și aeroport. Și unul care să vină de la Dumbrăveni, cu o bretea spre Siminicea care să iasă la Botoșani. Atunci am rezolvat problema blocajului în trafic care tot apare. De spus că zilele acestea așteptăm montarea semafoarelor în intersecția dintre drumul spre aeroport și drumul național. Pe de altă parte, nu vă ascund că în paralel pregătim și suntem în discuții avansate pentru construcția terminalului 3, care să aibă în componență și zona cargo pentru import-export de mărfuri. În special pe zona de exporturi de carne refrigerată, având în vedere că noi avem un cluster unde Conciliul Județean este parte și vrem să punem la dispoziție acest lucru celor care fac exportul. Suntem foarte avansați cu acest lanț integrat în care operatorul aviatic vine aici cu flotila. Deci ei sunt hotărâți să vină cu o flotilă de avioane pentru export, în special cu destinația țărilor arabe. Pandemia ne-a încurcat, pentru că noi în februarie ne întâlnisem, înainte de pandemie, pentru a porni acest proiect. Acum am fi fost foarte avansați cu exporturile, dar o vom face după ce trec restricțiile.
- Când vor începe lucrările la al treilea terminal?
- La terminalul trei cred că foarte repede și o să ne gândim în primul rând la terminalul cargo, pentru că în apropierea aeroportului avem parcul industrial, unde funcționează și acea asociere între Consiliul Județean Suceava, primăriile Suceava și Botoșani, Camerele de Comerț, dar și mai multe unități de procesare carne din județ și fermieri. Vrem să pornim acest lanț integrat. Sper ca Ministerul Agriculturii și cel de Externe să ne ajute, unul cu programe pentru creșterea animalelor, celălalt pentru piețe de desfacere, prin consulate și ambasade.
„Coloana vertebrală pentru viitorul acestei zone sunt autostrăzile”
- Sunt perspective pentru noi curse de pe Aeroportul „Ștefan cel Mare”?
- Avem deja discuții cu operatori pentru a crește numărul curselor pe ruta București. Și de asemenea, pe mai multe destinații externe. Principala care cred că se încadrează acum din punct de vedere al operatorilor cred că ar fi Spania, fie Barcelona, fie Madrid, dar discutăm și de alte curse, la Tel Aviv. Bruxelles sau Paris. Suntem în discuții.
- Dacă ar fi să trecem la alt capitol, ce investiții importante în infrastructura rutieră urmează pentru județul Suceava?
- Vorbim de autostrăzi. Coloana vertebrală pentru viitorul acestei zone sunt autostrăzile. Autostrada Nord-Sud, Siret – Suceava – București, pentru care noi am intrat în linie dreaptă, în sensul că firma care a câștigat lucrează la proiectare și în perioada următoare au spus că vor veni cu mai multe variante de traseu să discute cu autoritățile publice din județul Suceava și să începem. Compania de Autostrăzi va avea un punct întărit la Suceava, pentru a-i ajuta să grăbim proiectarea, pentru a putea intra cât mai repede la finanțare pe bani europeni. Apoi avem autostrada Nordului, Suceava – Vatra Dornei – Dej – Satu Mare. Și așteptăm zilele acestea Ordinul de Ministru prin care centurile ocolitoare de pe autostrada Nordului sunt încredințate Consiliului Județean Suceava, care pe bani europeni să organizeze licitațiile și să dea drumul la construcții. Noi ne-am oferit pentru acest lucru, am făcut o unitate de implementare a proiectului în cadrul Consiliului Județean și ne-am oferit să ne implicăm noi direct în această chestiune. Am consultat și primăriile de pe această rută și toate au fost de acord cu așa ceva. Mă interesează foarte mult să demarăm și acest proiect. Practic, dacă ne gândim în următorul mandat, vreau să anunț că deja am semnat contractul pentru strategia de dezvoltare pentru următorii ani, perioada 2021-2027. Noi am lansat tema de proiectare și vreau să anunț câteva noutăți. În primul rând le-am cerut ca strategia de dezvoltare a județului Suceava să se axeze pe autostrada Nord-Sud și Est-Vest Suceava. De asemenea, să avem în vedere și A8 Iași – Târgu Mureș, care trece prin proximitatea județului Suceava, fie că vorbim aici la Fălticeni, cu Târgu Neamț, de zona Mălini - Borca spre Poiana Largului, sau în pasul Bilbor, ieșirea spre Toplița.
„Vreau să punem accentul pe serviciile publice și nevoia extinderii și dezvoltării lor pentru confortul populației”
- Ce va conține această strategie de dezvoltare?
- Vreau să spun câteva teme de bază pe care le-am cerut celor care fac strategia. În primul rând o evaluare foarte clară a situației actuale din toate punctele de vedere, economic, social, infrastructură. Foarte mult vreau să punem accentul pe serviciile publice și nevoia extinderii și dezvoltării lor pentru confortul populației. Și aici vreau să mă refer la gradul de acoperire cu servicii, fie că vorbim de apă, canal, gaze naturale, îndiguiri, rețeaua de drumuri, transport în comun, școli, dispensare etc. Și este important raportul calitate/preț. Pe oameni îi interesează cu ce prețuri primesc aceste servicii și care sunt perspectivele. Apoi va trebui să găsim niște răspunsuri pentru a stopa migrația forței de muncă. Asta se face prin mijloace de atragere de stimulare, în primul rând a economiei, cu rețea de parcuri industriale și inițiative. Și aici va fi o temă pentru fiecare dintre primari, care vor trebui să aibă ca principal obiectiv investiții în localitatea lui. Să găsească terenuri, să le ducă utilitățile și să aibă o atitudine pro-activă, adică să nu aștepte investitorul, ci să meargă după el. Apoi discutăm despre valorificarea resurselor naturale aici, la noi acasă, să le dăm valoare adăugată. În domeniul sănătății vrem să facem tot ce înseamnă servicii pentru punerea în siguranță a oamenilor, respectiv extinderea rețelei de dispensare, de spitale și o relație mai bună cu medicul de familie, spitalul zonal și spitalul județean. Vrem un capitol special și pentru punerea în siguranță a populației. Și aici mă refer atât din punct de vedere al liniștii și ordinii publice, cu poliție de proximitate și cu tot ce se poate pentru punerea în siguranță a locuințelor. Discutăm și despre digitalizare, adică informatizarea pentru simplificarea birocrației. Județul este foarte extins și este necesar să trimiți de la distanță documente, să nu vii 120 de kilometri până la Suceava, să îți rezolvi o problemă. Sunt multe lucruri pe care noi le pregătim în această perioadă. Dar astea sunt doar câteva idei de forță.
- Pentru domeniul turismului ce aveți în vedere?
- La capitolul turism, acesta se va raporta la cele două autostrăzi, dar și la rețeaua de drumuri naționale și județene, la aeroport și aerodromuri. Pe partea de turism lucrurile sunt foarte curajoase în perioada următoare. Dorim să intrăm într-o nouă etapă. În strategia viitoare noi am cerut răspuns să vedem cum mărim durata de ședere a unui turist în județul Suceava. De la 2,7 nopți la 5-6 nopți. Și atunci vorbim despre diversificarea ofertei, despre punerea în aplicare a proiectul „Stațiunea Bucovina”, pentru a le oferi turiștilor un pachet complet pentru a petrece un sejur de 10-12 zile, în diverse locuri. Și aici trebuie să punem în valoare tot ce avem, cu toate atracțiile din Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, dar și celelalte zone din județ, cum ar fi Cacica, Sucevița, mănăstirile, munții Rarău și Călimani, parcurile naționale și toate celelalte locuri de vizitat.
