Evreii suceveni au celebrat sâmbătă Anul Nou, cu regulile impuse de pandemie

Anul Nou evreiesc (Roș Hașana), sărbătoare care în acest an este pe 19-20 septembrie, a fost celebrat la Sinagoga Gah din municipiul Suceava cu respectarea rigorilor impuse de pandemia de coronavirus. Distanțarea socială, purtarea măștilor, spălarea și dezinfecția mâinilor la intrarea în sinagogă n-au alungat solemnitatea acestei sărbători. Membrii comunității s-au bucurat că sunetul de șofar, cu care se marchează debutul noului an, a fost și semnalul că în sfârșit se pot întâlni, după atâtea luni de izolare. Rugăciunile de Roș Hașana au fost rostite de oficiantul religios Daniel Blumenfeld, iar președintele Comunității Evreilor din Suceava, prof. Sorin Golda, a vorbit despre semnificația sărbătorii, despre încredere și speranță.

De asemenea, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, dr. Aurel Vainer, a transmis membrilor comunității că de Roș Hașana și Ziua Judecății „suntem datori în fața propriei conștiințe să evaluăm, cu toată puterea noastră de obiectivare, ceea ce am făptuit în anul care se sfârșește, cu dorința de mai bine pentru anul care începe”, cu atât mai mult cu cât din martie 2020 „a trebuit să facem față crizei sanitare și economice create de pandemia SARS-CoV-2”.

Un mesaj de optimism a transmis și Marele Rabin Menachem Hacohen, care în contextul epidemiei Corona a invitat la reflecție despre drumul spre care se îndreaptă omenirea. „Potrivit tradiției noastre multimilenare, știm să zărim, în spatele norilor groși, licărul luminii, al speranței. Ca acest licăr să devină senin, împlinit – atârnă de voința de luptă a oamenilor. Există în tradiția evreiască o armă împotriva răului”, a spus Marele Rabin, iar această armă este „solidaritatea pentru lupta în slujba binelui, chezășia înfrângerii răului”. „Fiți unul lângă celălalt, fiți purtători de respect reciproc și iubire. Și atunci Dumnezeu ne va asculta ruga pentru fericire, pentru izbăvire, pentru atât de dorita pace în întreaga lume, pentru sănătate și viață bună” este îndemnul rabinului Menachem Hacohen, transmis comunităților evreiești, de Anul Nou.

Învăţăturile iudaice spun că de Roș Hașana Dumnezeu îi înscrie în Cartea Vieţii doar pe cei care sunt în mod absolut buni. Cei clar nelegiuiţi sunt trecuţi în Cartea Morţii, iar toţi ceilalţi, marea majoritate, sunt clasificaţi ca „Beinonim” (la mijloc), soarta lor urmând a se hotărî pe baza acţiunilor pe care le întreprind în următoarele zece zile. În cele zece zile de pocăință, până la Ziua Ispășirii, Iom Kipur, evreii au timp să-și ceară iertare pentru greșelile făcute și să se străduiască să le răscumpere cu fapte bune, care pot atârna greu în balanţa cu care Dumnezeu își cântărește hotărârile până la ratificare.

Ca obiceiuri, de Roș Hașana se face eliberarea simbolică de păcatele comise peste an, prin aruncarea de bucățele de pâine într-o apă curgătoare, și o masă tradițională, la care se mănâncă miere cu mere pentru ca anul să fie dulce, rodii, curmale și cap de pește, acesta din urmă pentru a fi mereu în frunte, și nu la coadă. Rodia se consumă pentru că are 613 semințe, câte una pentru fiecare mitzvot (principiu moral, în religia evreiască) și pentru că există convingerea că faptele bune pe care le poate face un om, în decursul unui an, sunt la fel de numeroase ca și semințele din rodie. Urările obișnuite sunt „Shaná Tová” (Un an bun) sau „Shana Tová u-Metuká” (Un an bun și dulce).

În tradiția evreiască, sunt patru ani noi în perioade diferite a anului: anul nou religios, anul nou civil (al regilor), anul nou al pomilor și un an nou pentru animale și donații.

Modul de calcul al calendarului iudaic face ca Anul Nou evreiesc să nu aibă o dată fixă; cade în septembrie sau la începutul lunii octombrie, în a 162-a zi după prima din zilele Paștelui. Conform calendarului mozaic, anul care a început pe 19 septembrie este 5781.