Convingerile reprezintă o parte foarte importantă a conștiinței noastre și ne influențează felul în care percepem tot ceea ce ne înconjoară. Modul în care mintea conștientă și cea subconștientă lucrează împreună dă convingerilor un rol importat în viețile noastre. Convingerile noastre își au originile în viziunea părinților noștri asupra lumii și ele ne modelează interpretarea și percepția asupra realității. Acestea provin din experiențele care ne-au format mintea subconștientă și se manifestă fără aprobarea noastră conștientă, modelându-ne viețile, deoarece creierul nostru are o înregistrare exactă a fiecărui lucru și eveniment la care am fost expuși. Prin urmare, ele reprezintă temelia a ceea ce noi susținem că este adevărat despre lume și despre noi. Mintea noastră subconștientă observă și înregistrează felul în care oamenii apropiați răspund la situațiile din viața lor, iar noi, în mod automat, învățăm să imităm.
Convingerile sunt modalitatea de a simți și înregistra experiențe, și dacă părinții noștri au avut reacții sănătoase din punct de vedere psihologic la situațiile de viață, noi avem un avantaj datorită atitudinilor pozitive însușite și vom reacționa asemenea. Majoritatea dintre noi ne-am învățat obiceiurile subconștiente într-un mediu condus de convingeri mixte. Unele convingeri sunt sănătoase și de mare ajutor, iar altele sunt exact opusul. De aceea, deseori ne comportăm asemenea părinților noștri, din cauză că am primit aceste tipare de la ei și ne poate fi extrem de greu să ne separăm de ele. Durează doar câteva ore să ne separăm de mamă la naștere, dar o viață întreagă să o facem emoțional.
Conform doctorului Bruce Lipton, deseori suntem inconștienți de cum a preluat mintea noastră subconștientă convingerile tuturor celor din jurul nostru. Dar fiindcă am învățat cum să trăim și să ne comportăm de la părinții noștri pe parcursul primilor cinci ani de viață când creierul doar preia și stochează informații, Lipton definește această perioadă ca fiind „perioada de descărcare de informații din copilărie”.
În multe feluri noi suntem părinții noștri pentru că îi purtăm cu noi oriunde mergem. Unii părinți observă cum copii lor manifestă anumite comportamente pe care nu le tolerează la ei înșiși. Asta înseamnă că suntem proprii noștri copii deoarece copii noștri devin ca noi. Observându-i vom învăța ce anume am purtat cu noi de la părinții noștri. În fiecare zi din viața noastră manifestăm mai mult sau mai puțin aceste credințe. Lumea noastră este o oglindă în care ele sunt manifestate sub forma relațiilor, carierei, alegerilor și chiar sub forma stării noastre de sănătate. Aceste convingeri sunt accentuate și aduse mai mult la suprafață atunci când în viață survin schimbări majore sau mari provocări. În timpul acestor perioade, convingerile noastre cele mai adânci sunt foarte evidente în relațiile cu ceilalți și le putem observa, ceea ce înseamnă că, în astfel de momente, ni se oferă oportunitatea de a vindeca partea de convingeri negative.
Dacă nu suntem conștienți de convingerile noastre, ele ne pot limitata realizările în viață deoarece nu putem îndeplini nimic în timp ce în subconștient credem în imposibilitatea de a realiza acel lucru. Așa trăiesc unii oameni încercând să își îndeplinească visurile și scopurile, în timp ce gândesc neîncetat și cred la nivel subconștient că nu vor reuși niciodată. Atunci când eșuează în încercarea lor de a atinge un anumit scop, își petrec cea mai mare parte din viață crezând, în mod conștient, că nu sunt capabili să își atingă scopurile. Acest lucru se întâmplă deoarece convingerile sunt gândurile pe care le tot gândim, iar noi putem deveni ceea ce gândim pentru că ele sunt o reacție născută fie din conștient, fie din subconștient.
Tiparul convingerilor noastre ne arată interpretarea și înțelesurile pe care le atribuim experiențelor noastre. Aceste interpretări devin integrate în celulele corpului nostru și poartă energie emoțională, influențându-ne cursul vieții și, în consecință, starea de sănătate. Ele devin lentilele prin care noi privim lumea.
Psiholog Mihai Moisoiu