Meșteri populari autentici, promovați online pe toată perioada pandemiei

Meșteri populari autentici din județul Suceava continuă să fie promovați online de către Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din cadrul Centrului Cultural „Bucovina”, prin proiectul virtual „Promovăm meșterii și meșteșugurile din județul Suceava. Suntem aici, poftiți la noi!”.

Acest proiect se poate urmări pe pagina de Facebook Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava și poate fi considerat o continuare a proiectului „Meșterii populari la vreme de restriște...”, inițiat și coordonat de expertul etnograf Eutasia Rusu, prin care meșterii populari și-au prezentat activitatea pe care o practică în această perioadă de pandemie.

Cusutul cămășilor și curelelor, la Arbore

În cadrul proiectului „Promovăm meșterii și meșteșugurile din județul Suceava. Suntem aici, poftiți la noi!” sunt postate materiale video și fotografii cu meșteri populari, făcându-se publice, cu acordul lor, datele de contact ale fiecăruia (număr de telefon, adresă e-mail, pagină de Facebook). În acest fel, într-o perioadă în care nu pot fi organizate târguri și expoziții, din cauza pandemiei de Covid-19, meșterii populari suceveni sunt ajutați să-și promoveze munca în mediul online.

Prin intermediul expertului etnograf Eutasia Rusu, din cadrul Centrului Cultural „Bucovina”, am aflat povestea Irinei Buliga, meșter popular din Arbore, care și-a ales ca meșteșug cusăturile. Ea a preluat meșteșugul de la soacra sa, Trandafira Buliga, tot din localitatea Arbore. „Costumul popular din această zonă este unul dintre cele mai spectaculoase din județ, aflându-se la loc de mare cinste. Doamna Irina practică cusutul cămășilor și al curelelor de mai bine de 4 ani. Prima cămașă lucrată de Irina Buliga fost chiar pentru ea, apoi a cusut cămăși și pentru familie. Acum lucrează și pentru a onora comenzile venite de la diferite persoane. Respectă costumul din zonă cu strictețe, executând cusăturile pe pânză de casă. Cromatica este și ea respectată, la fel și mărgelele cusute fiind bine alese. Creațiile meșteriței le întâlnim promovate mai ales în spațiul virtual”, ne-a spus etnograful Eutasia Rusu. Pe meșterița Irina Buliga puteți să o găsiți pe pagina ei de Facebook (Irina Buliga), dar și la numărul de telefon 0758 369 688.

Cojocăritul, la Ostra

Alți doi meșteri populari din Ostra, Daniela și Niculai Zaharia – cojocari, sunt promovați în cadrul proiectului online lansat de Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Cojocăritul, după cum a amintit Eutasia Rusu, este unul dintre cele mai importante meșteșuguri populare întâlnite în județul Suceava, strâns legat de creșterea animalelor, în special a oilor, una din ocupațiile principale ale țăranului român. Produsul finit de bază al acestui meșteșug este cojocul, o haină din blană de miel, integrată portului popular de iarnă. Unul dintre cei mai renumiți cojocari din zona noastră, care mai practică acest meșteșug, este Niculai Zaharia, din Ostra, localitate de munte, cunoscută pentru oamenii săi muncitori și pricepuți.

Meșterul Niculai lucrează împreună cu soția sa, Daniela, care îl ajută să brodeze și să coase mărgelele pe „holițe”. Chiar dacă se trage din Josenii Bârgăului, loc de unde a deprins și tainele cojocăritului, Niculai Zaharia este stabilit împreună cu familia de mult timp în Ostra. Practică meșteșugul din anul 1970. Printre obiectele cele mai întâlnite pe care le confecționează familia Zaharia se numără cojoace și bundițe pentru femei, bărbați și copii, dar și vestitele tohoarce, acele cojoace pentru ciobani. La începuturi, într-una dintre perioadele de maximă productivitate meșteșugărească a țării, meșterul nostru a confecționat și „alendeloane”. Acel tip de haină era făcut din piele întoarsă, cu revere de blană, foarte călduros. După cum spune și meșterul, acum muncește pentru a trăi. Astăzi, în contextul modernizării condițiilor de viață, funcția principală a acestor produse meșteșugărești nu mai este una utilitară, ci una de cunoaștere, percepută ca un simbol identitar. Familia Zaharia lucrează în special pentru a onora comenzile pe care le are atât de la diferite persoane, cât și de la formații populare sau ansambluri. Cei care vor să-i cunoască mai bine pe cojocarii din Ostra pot să acceseze pagina lor de Facebook (Zaharia Niculai și Daniela) sau pot să-i contacteze la numerele de telefon 0758 474 824, 0746 165 851.

Siropuri și dulcețuri, după rețete tradiționale

Pe pagina de Facebook Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava este promovată și Loredana Stoica, meșter popular din Moldova Sulița, care se ocupă de „alimentația tradițională”. Dacă vă plac siropurile și dulcețurile, sigur trebuie să o cunoașteți pe Loredana Stoica. Culesul fructelor din natură, din pădure, constituie o ocupație secundară veche a țăranului român, care se practică în toate zonele etnografice de munte ale ţării. Din zona înaltă a județului Suceava se culeg afine, merişoare, zmeură, agrișe, fragi etc. Pentru iarnă, oamenii pun afinele cu zahăr şi tot din acestea se face acea delicioasă afinată. Apoi, în toate locurile unde s-au tăiat mulți arbori, parchete, a crescut zmeuriş, de unde se recoltează zmeura şi fragii, siropurile şi dulceţurile făcute din acestea fiind renumite, mai ales dacă sunt făcute de meșterița din Moldova Sulița.

O altă sursă de hrană în zona de munte sunt şi ciupercile, care se găsesc în cantităţi apreciabile în toatepădurile noastre. Cine nu a auzit de ghebe, vineţele (hulubițe), limba vacii, hribul alb şi hribul negru, râşcovii, păstrăvul de fag, care sunt un deliciu culinar.

Bureţii, după cum se știe deja, se pot conserva uşor, în mai multe feluri: se usucă, se înşiră pe aţă şi se atârnă în podul casei sau se fierb şi se pun în recipiente cu sare, iar atunci când se folosesc, se ţin în apă pentru desărare circa 4-5 ore. Gospodinele din aceste locuri fac din ciuperci și renumita zacuscă. O altă categorie de plante care se găsesc pe dealurile cu fâneţe şi în păduri sunt plantele medicinale: sunătoarea sau pojarnița, păpădia, lumânărica, muşeţelul, cicoarea, sovârvul, teiul, menta şi multe altele, care sunt colectate pentru ceaiuri, decocturi etc. Una dintre reprezentantele acestei îndeletniciri din județul Suceava este Loredana Stoica, huțulă la origine, din Moldova Sulița, localitate situată între Obcinile Feredeului și Mestecăniș.

Și-a început activitatea efectiv în acest domeniu din anul 2006. „Pasiunea pentru acest meșteșug a venit din copilărie, amintirea mâncărurilor pregătite de mamă și bunică în bătătura casei rămânând neștirbite. Ulterior, preluând din familie atât culesul plantelor, cât și prepararea hranei, doamna Loredana a devenit iscusită în umplerea cămării cu bunătăți. Împreună cu soțul ei, prepară zacuscă din hribi sau ghebe, dulcețuri de afine, zmeură sau agrișe, siropuri din fructe de pădure sau brad, toate având un gust de neuitat. Doamna Loredana este prezentă în târguri, expoziții și piețe de specialitate, produsele sale finite fiind de cea mai mare calitate, cu un gust inconfundabil. Tot ceea ce face, face cu pasiune și dăruire, convinsă fiind că odată savurând produsele sale, veți simți adevăratul gust al produselor naturale, preparate după rețete tradiționale”, a completat expertul etnograf Eutasia Rusu. Pe Loredana Stoica puteți să o găsiți la telefon 0726 025 504 sau la adresa de e-mail stoicalore@yahoo.com.