Flutur: „În anii când a fost Guvern PSD, județul Suceava a fost blocat. De acum va scrie dezvoltare pe zona Sucevei și Bucovinei”

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a acordat un interviu cotidianului Monitorul de Suceava în care a vorbit despre motivele pentru care își dorește un nou mandat la conducerea județului, despre proiectele pe care vrea să le continue sau să le înceapă. Gheorghe Flutur a vorbit și despre perioada de vârf a pandemiei, în care s-a îmbolnăvit de coronavirus, precum și despre cum a simțit atacurile la adresa sa din partea adversarilor politici.

Reporter: Domnule președinte, de ce v-ați hotărât să candidați pentru un nou mandat de președinte al Consiliului Județean Suceava?

Gheorghe Flutur: În primul rând doresc să continui marile proiecte pentru județul Suceava. Candidez pentru suceveni, cu sufletul deschis și cu respect. Am dovedit că pot să fac ceva pentru ei și am făcut. Sunt proiecte mari care au la origine inițiativele mele și vreau să le continui și să le termin, totul pentru bunăstarea sucevenilor, a Sucevei și a Bucovinei mele dragi. Aveți încredere în Gheorghe Flutur, că s-a dedicat trup și suflet, cu lacrimi în ochi pentru Suceava și Bucovina. Cel mai mult contează pentru suceveni să ai pe cineva care să știe, să poată și să fie crezut când se duce și face demersuri pentru județ. Și voi depune toate eforturile pentru a face și mai bine pentru suceveni.

Vreau să continui unele proiecte care au lăsat o amprentă puternică în dezvoltarea județului Suceava, și mă refer la proiectele din primul mandat, dar și la proiectele din acest mandat. Am renunțat la proiecte naționale, nu m-am mai dus în conducerea centrală a PNL, nu am vrut să merg nici europarlamentar, nici parlamentar. Am vrut și am venit la Suceava să mă pun la dispoziția sucevenilor pentru a dezvolta acest județ. Și vreau să dau câteva exemple. Am început în acest mandat extinderea rețelelor de gaze naturale. Da, este o ambiție pe care vreau să o continui în următorul mandat. Pentru că pe de o parte eu am dus gazul la Câmpulung Moldovenesc, pentru că după ce am venit eu în 2008 am găsit un proiect cu o firmă rusească, abandonat, <Utilități și mediu>, în care 63 de primării sucevene s-au împrumutat cu 83 de milioane de euro, sumă pe care trebuie să o plătească 25 de ani. Și totuși am dus gazul la Câmpulung Moldovenesc. Patru ani eu nu am mai fost președinte și nu s-a făcut nimic. Acum lucrăm la gazul spre Vatra Dornei, proiect pe care am reușit să-l repornim după ce a fost blocat de PSD. Dar nu numai asta vreau să fac. L-am convins și eu pe premierul Orban, cu cifre și date, că extinderea de gaze naturale în România și în județul Suceava este urgență de grad zero, alternativa de încălzire. Tot vorbim să protejăm pădurile. Soluția principală este să-i dai omului altă sursă alternativă de încălzire, gazul natural. Și avem 37 de primării cu proiectele deja pregătite să putem trage gazul metan. E un capitol extrem de curajos pe care vreau să îl continui. Apoi vorbim de proiectul de apă și canal, pe care vreau să îl continui. E un proiect pentru o treime din populație. Aproape un sfert de milion de locuitori vor beneficia de acest proiect pe care eu l-am semnat în decembrie anul trecut, când a venit Guvernul liberal la putere, pe bani europeni. Sunt mai multe localități care vor beneficia de extinderea rețelei de apă și canal. De la Vicovu de Sus, Marginea, Sucevița, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, apoi venim spre Mitocu Dragomirnei, Șcheia și multe alte localități, care vor beneficia de canalizare și apă. Este un pas uriaș spre civilizație. Este cel mai mare proiect din istoria județului Suceava pe bani europeni, aproape un sfert de miliard de euro, respectiv 234 de milioane de euro. Un proiect care a fost blocat de PSD, l-am deblocat în decembrie anul trecut și intrăm în linie dreaptă.

Unul dintre subiectele care deja sunt dezbătute în această perioadă de precampanie este cel al drumurilor județene. Ce investiții ați reușit să faceți în acest mandat?

Am modernizat în acești patru ani de mandat circa 300 de kilometri de drumuri județene. Și doresc în următorul mandat să termin de modernizat drumurile județene. Avem peste 1.100 de kilometri de drumuri județene, o bună parte am făcut-o în primul meu mandat, acum s-a lucrat bine, pentru că 300 de kilometri înseamnă ceva, dar urmează lucrări ample și în următorii patru ani. De exemplu, drumul Suceava – Ipotești – Bosanci – Udești - Liteni - Dolhasca, care va fi modernizat complet, se va extinde carosabilul, cu trei straturi de asfalt, cu acostamente și cu poduri noi. Apoi drumul care leagă Suceava de Liteni (Moara) - Zaharești – Stroiești – Vâlcele – Costâna - Dărmănești. Și se lucrează deja la aceste proiecte. Mai mult, avem alte cinci proiecte pentru drumuri județene. Gândiți-vă numai la drumul care leagă Cornu Luncii de Mălini și de Borca, care are finanțare. A fost blocat, l-am deblocat și în momentul de față noi lucrăm pe acest drum. Am modernizat drumurile spre Mălini, dar vrem să urcăm spre Borca. Apoi avem Panaci – Bilbor, unde am făcut 28 de kilometri de drum, mai sunt 3,7 kilometri și ieșim în județul Harghita. De asemenea, mai sunt circa 6 kilometri, în satul Grădinița din comuna Coșna spre Ilva Mare, spre Ardeal, pe care urmează să-i modernizăm. Sunt câteva exemple concrete de proiecte mari. Sau de exemplu drumul care să lege Moldovița de Putna, drumul celor patru mănăstiri, Moldovița, Secrieș, Sihăstria Putnei și Putna. Sau drumul de la Valea Brodinei spre Izvoarele Sucevei. Apoi, deja am semnat contractul pentru drumul spre Ucraina la Șepit, unde mai sunt trei kilometri de modernizat. Sunt foarte multe proiecte curajoase. Sunt investiții importante în drumuri care s-au realizat, deși să nu uităm că PSD a fost zgârcit cu județul Suceava pentru că era condus de liberali. Și totuși am făcut investiții importante, cum este și modernizarea integrală a drumului peste Puzdra. Apoi mai avem puțin și la Slătioara și vreau să fac legătura în continuare între Stulpicani și Câmpulung Moldovenesc. Un drum extrem de important este cel care leagă Câmpulung Moldovenesc, prin Izvorul Alb, de platoul munților Rarău, unde se lucrează la asfaltare, dar și cel de la Pleșa, care leagă Mănăstirea Humorului de Solonețu Nou, sau drumul de la Siret spre Frătăuți. Deci sunt foarte multe proiecte care sunt acum în desfășurare și sigur unele dintre ele au termen de finalizare anul viitor.

„Noi intrăm în etapa infrastructurii mari de autostrăzi”

În același timp, în ultimii ani ați solicitat din ce în ce mai mult construcția a două autostrăzi care să lege Suceava de București și de Vestul Europei. În ce stadiu sunt proiectele?

Poate că sunt cel mai incomod politician în a convinge Bucureștiul și Bruxelles-ul de necesitatea autostrăzii A 7. Și până la sfârșitul lunii o să vedeți contracte semnate pentru proiectarea autostrăzii A 7, Siret - Suceava – București. Să avem și noi patru benzi până la București, să nu mai facem 11 ore. Și al doilea e proiectul pentru Autostrada Nordului, care leagă Suceava – Vatra Dornei - Dej – Satu Mare, legătura cu occidentul. Și aici e vorba și de centurile ocolitoare de la Vatra Dornei, unde documentația este depusă, deci va fi finanțată pe bani europeni și va fi gestionată de Primăria Vatra Dornei. Dar avem și centurile de la Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului și centura a doua a Sucevei. Deci sunt niște proiecte uriașe. Și vreau să le spun cu sufletul deschis sucevenilor. Am trecut împreună prin proiecte și mai mari, și mai mici. Am dus rețele de apă-canal, am asfaltat drumuri. Avem nevoie de dezvoltare pentru a nu mai pleca tinerii în afară sau să se întoarcă cei plecați. Pentru asta ne trebuie autostrăzi, de aceea noi intrăm în etapa infrastructurii mari, de autostrăzi. Și vreau să spun că eu, ca președinte de Consiliu Județean, sunt la lopată pe drumurile județene. Dar la naționale și autostrăzi sunt un om implicat, nu spectator și vreau în continuare să mă implic.

Și revenind la proiectele pe care vreau să le continui. În domeniul sănătății vom avea Spitalul de Copii și Spitalul de boli infecțioase, să extindem blocul operator, să facem pasajul subteran între spitalul vechi și cel nou. Apoi avem investițiile de la Aeroportul Suceava, unde trebuie să terminăm acest nou terminal, toamna aceasta, pentru a dubla numărul de pasageri. Și deja mă gândesc la al treilea terminal pentru Aeroportul „Ștefan cel Mare”, plus terminal cargo, plus extinderea aeroportului cu parcări.

După aceea trebuie să ne gândim la turism. Am făcut deja asocierea între Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului, într-o singură stațiune Bucovina, unde românii vor putea să vină cu familia, cu tichete de vacanță sau de concediu, să aibă un tren din două în două ore din Suceava pentru a ajunge de exemplu la Dorna fără a mai sta în trafic. Sau să-și lase copiii în tabăra de la Bucșoaia, pentru că și acolo am depus un proiect la CNI pentru modernizare.

După această perioadă de pandemie care considerați că ar trebui să fie strategia pentru dezvoltarea economică a județului Suceava?

Aș vrea să vorbesc ca om de dreapta, ca gospodar. În momentul în care ai dezvoltare economică te poți gândi la celelalte lucruri care decurg de aici. Dacă ai buzunarul cu bani, dacă începi să ai venituri viața socială are consecințe pozitive. Dacă noi în continuare o să spunem că suntem pe primul loc la mall-uri nu înseamnă dezvoltare. Dezvoltare înseamnă locuri de muncă, parcuri industriale. Nu le face Flutur astea, dar poate să determine să vină investitorii, dacă le face un drum mai bun, un spital care să fie prompt, dacă le face un aeroport, să vină mai repede. Sau dacă din punct de vedere turistic poate să stea liniștit într-o cabană să se simtă bine în Bucovina. Deci sunt lucruri pe care eu vreau să le continui. Am argumente din urmă că le-am făcut. Și vreau să mergem mai departe. Și aici este apelul meu către suceveni. Să vină alături de mine și de echipa PNL. Este o echipă de oameni care s-au suflecat și în mandatul trecut și vor continua să muncească. Aici nu avem nevoie de filosofii multe. Avem nevoie să fim pragmatici. Și de asta trebuie să se gândească bine, să dea un vot cât mai consistent. Sigur, într-o democrație pe care o accept pentru care am luptat este și luptă politică. Adversarii politici au sperat că va fi liber la Suceava și că vor câștiga ei pentru că a venit coronavirusul și au încercat să mă învinovățească pe mine.

”Nu a fost prima dată când am văzut, la greu, cum unii își fac calculele cum că eu nu mai sunt”

Ați atins un subiect despre care s-a discutat mult în ultima vreme. Cum comentați episodul „doctorul Flutur” din perioada pandemiei?

Aș vrea să le spun ceva celor care m-au învinovățit. Vedeți ce se întâmplă azi la București, și nu mi-am dorit acest lucru, la Craiova, și văd că omologul meu a fost diagnosticat pozitiv. Nu am văzut să fie luat atât de tare în colimator și în cătarea puștii cum am fost luat eu. Am văzut alte județe care acum au probleme uriașe legate de focare. Dar unii au zis așa atunci. Hai să trecem în dreptul lui Flutur problema coronavirusului. Și mai vreau să spun ceva despre Spitalul Județean și martor îmi este bunul Dumnezeu. Am investit în el cum nu am investit în nimic altceva. Și am crezut, cred și voi crede în el. Acolo a fost un accident, dar ați văzut că s-a încercat să se ducă totul pe Flutur. Am văzut că și prezentarea unuia dintre adversari e făcută în jurul acestui lucru. Dar oamenii trebuie să-și dea seama despre acele povești mincinoase pe care le-au fabricat unii, cu doctorul Flutur. Viața și istoria vor dovedi. Nu eu mi-am completat acea fișă, ci o doamnă doctor care a recunoscut că s-a greșit, și nu numai la mine. A fost un amalgam de centralizări și unii au avut grijă să le dea presei și a apărut cum că eu m-am trecut. Putea să mă treacă liniștit președinte de Consiliu Județean. DSP este cel care m-a programat să fac acele teste pentru că eram contact și eram în ședințe zilnice pentru a finanța Spitalul Județean. Dar în cele din urmă am fost cel puțin două luni de zile de serviciu atacat ca om politic. Cum au fost și acele minciuni, acele nerușinate știri că am dus oameni la muncă în străinătate la sparanghel. Era o simplă potrivire de nume cu o familie Flutur din Solca. Sau să filmezi trei sate, câtă avere are Flutur. Există în declarația de avere, sunt oameni, structuri ale statului. Să verifice tot ce are Flutur. Dar nu se poate să crezi tu că poți să vii la putere doar că îl atacăm din toate părțile pe Flutur. Eu rămân un om vertical. Dumnezeu mi-a dat zile, deși am avut probleme de sănătate serioase. Imediat după ce am fost infectat cu noul coronavirus am avut o insuficiență respiratorie. Două luni nu am putut să mă apăr pentru că nu aveam aer. Și atunci unii au spus de ce nu vorbește Flutur, crezând că am fugit sau că am dezertat. Nu aveam aer, dragi suceveni. Dar mi-a dat Dumnezeu și mi-am revenit și vreau să mă pun în slujba dumneavoastră. Eu acest virus nu l-am luat-o de la crâșmă sau de la discotecă. L-am luat de pe front, de la muncă, pentru că toată viața mea am fost un om aplecat pe muncă.

Dar nu a fost prima dată când am văzut, la greu, cum unii își fac calculele cum că eu nu mai sunt. Da, a fost cumplită acea perioadă, și cu toate acestea, având copiii lângă mine, niciodată nu am spus că nu continui. Am fost optimist, acum sunt sănătos și vreau să merg mai departe pentru Suceava și pentru suceveni.

Acum sunt sănătos, am aer în plămâni, pot vorbi cu sucevenii, mă pot lupta politic cu toți adversarii mei și pot să explic ce am făcut și ce vreau să fac. Nu doresc nimănui să treacă prin boală. Și în sport se oprește meciul când unul cade. Până nu își revine nu începe meciul. Dar nu să profiți de un om că e căzut, că a fost bolnav și să îl mai lovești, cu dorința de a-i lua locul. Eu cred că sucevenii vor judeca la rece toate aceste lucruri.

După toată această perioadă aveți o concluzie proprie despre cum s-a ajuns ca Suceava să fie capul de afiș la începutul pandemiei?

Vreau să discutăm asta cu cărțile pe față, inclusiv cu medicii. Au fost mai multe lucruri. În debutul pandemiei la Suceava veneau avioane cu oameni din toate părțile. Încă nu erau procedurile clare la vremea aceea. Unii oameni care veneau din străinătate erau și răciți și s-au dus la un cabinet. Mulți medici au și cabinet privat și lucrează și în Spitalul Județean, iar noi nu avem spital de boli infecțioase. Toți se duceau într-un singur loc, iar unii nu și-au declarat istoricul bolii. Și dacă mă întrebați pe mine, cred că au fost și niște greșeli medicale ale unora care trebuiau să fie mai atenți la traseele epidemiologice. Asta, încă o dată, fără să fug eu de răspundere. Dar nu asta era treaba unui președinte de Consiliu Județean care are un spital în subordine, nici a unui primar. Pentru că și primarul de Fălticeni sau Rădăuți are spitale și au avut coronavirus. Nu am văzut că au fost atacați cum am fost eu atacat. Din punct de vedere medical răspund ei și Direcțiile de Sănătate Publică, care sunt în subordinea Ministerului Sănătății. Flutur dă finanțare. Și verificați. La începutul pandemiei Spitalul Județean avea 65 de milioane de lei în cont. Plus că a fost unul dintre cele mai dotate spitale județene din România și de aici și invidia unora. Dar am mai văzut ceva. Că invidia în pandemie a explodat. Și unii au râs în colțul gurii și au arătat către Suceava, locul care era un modelul de bune practici ca investiții în spital. Din păcate au mai fost și unii oameni de la noi care au vrut să-și facă imagine și mai ales imagine politică, dar au făcut mare rău Sucevei. Cred că sucevenii au înțeles, e bine să învățăm cu toții din ceea ce s-a întâmplat, dar eu mă așteptam ca după ce am pățit noi, Suceava, să nu se întâmple și în alte zone. Mai mult, astăzi trebuie să îi felicit pe suceveni. Sper ca la un moment dat în județ să fie zero cazuri, să închidem acest subiect și să le mulțumesc sucevenilor pentru că am văzut că sunt disciplinați, poartă mască, respectă o distanțare socială rezonabilă, și asta ne face să fim optimiști pentru perioada care urmează.

”În criză se investește, nu se contemplează, nu se bocește”

Veți continua să finanțați Spitalul Județean și pentru alte proiecte?

În viitorul mandat, cu ajutorul sucevenilor și al bunului Dumnezeu, voi lupta pentru revenirea la normalitate. Și revenirea la normalitate trebuie să înceapă din spital. Dacă nu vom mai avea multe cazuri, treptat le vom izola la secția de boli infecțioase la spitalul vechi și să dăm drumul la spitalul nou în totalitate. Și așa am dat drumul, mai sunt etajele 6 și 7. La spitalul vechi vom avea și o secție de terapie pentru secția de boli infecțioase, în acel tir dotat cu aparatură de specialitate care a fost adus de societatea civilă. Dar în paralel am cerut finanțare pentru un spital de boli infecțioase nou, de aproape 100 de paturi. Și dacă noi aveam deja acest spital, nu se umplea spitalul nou de coronavirus. Vreau să facem așa ceva. Noi ne pregătim pentru pace, dar și, Doamne ferește, dacă mai apare vreodată o astfel de epidemie, să fim pregătiți. La fel cum ne pregătim pentru un spital de copii propriu. Pentru că pediatria este la spitalul nou și nu este în regulă. Unul din trei pacienți care vin la urgențe este copil. Asta m-a făcut să încep demersurile pentru a construi un spital de copii.

Sunt două investiții mari, realizabile, pentru că noi le începem pe banii CNI și sunt convins că le vom trece pe fonduri europene, așa cum am trecut și noul ambulatoriu. Deci practic intrarea în normalitate a Sucevei înseamnă lucrurile acestea. Și vreau să spun că acum avem o echipă excepțională de medici, cu domnul doctor Calancea și toată echipa de conducere, care lucrează foarte bine.

Care considerați că ar trebui să fie strategia pentru revenirea județului Suceava la normalitate după această perioadă de pandemie?

Aș împărți lucrurile în două. În primul rând nu s-au terminat efectele pandemiei. Încă există această reținere. Dar am câteva lucruri pe care să le punctez. Dar trebuie evidențiat că din punct de vedere turistic, Bucovina a fost și este plină de turiști. Am început să explicăm din nou că suntem un loc sigur. Noi avem pensiunile mai izolate, cochete, mici, nu cu hoteluri mari care să fie periculoase în ceea privește propagarea acestei pandemii. Apoi, frumusețile Bucovinei, ospitalitatea, drumurile care sunt de bună calitate, toate lucrurile acestea au făcut să ne caute lumea. În paralel, în timp de criză noi nu stăm cu mâinile încrucișate. Am pregătit un parc industrial la Suceava, la Aeroportul „Ștefan cel Mare”, pe 13,7 hectare, și au început investitorii să ne caute. Acum vreau să intru în parteneriat cu Ion Lungu la fosta Termica, pentru un nou parc industrial. Avem și un parteneriat cu Siret în granița cu Ucraina, tot pe un parc industrial. Apoi am cerut parteneriate cu toți primarii și am cerut Rădăuțiului, cu primăriile din jurul acestui municipiu, care au terenuri, pentru că e criză de terenuri în orașele mai mari, să amenajeze mici parcuri industriale, să le pună la dispoziția investitorilor. La fel și la Câmpulung, Humor sau Dorna. În criză se investește, nu se contemplează, nu se bocește. Asta vreau să facem noi în perioada următoare. Pe turism, pe industrie alimentară și alte domenii. Și mă bucur că Guvernul liberal a înțeles și a dat actele normative de care județul Suceava are nevoie ca de aer. Inclusiv în încurajarea, din nou, a industriilor mici, inclusiv cea alimentară. Și mai mult, când se vor începe efectiv cele două autostrăzi deja vor fi mulți investitori și valoarea terenurilor va crește.

Noi avem acum o strategie de dezvoltare economică a județului Suceava, aprobată în 2011, când eram președinte în primul mandat. Dar acum lucrăm la a doua strategie pentru perioada 2021-2027, care să includă și planul de amenajare a teritoriului județului Suceava și un program de dezvoltare economico-socială. Și vrem să avem parteneriate cu toate primăriile pentru acest program de dezvoltare a județului.

„Realizarea legăturilor cu Bucureștiul și cu Occidentul, prin autostrăzi, este visul vieții mele. Și în mandatul acesta se vor întâmpla”

În aceeași ordine de idei, care este intenția Consiliului Județean în ceea ce privește dezvoltarea de parteneriate cu primăriile, Universitatea Suceava sau Camera de Comerț?

Aceste parteneriate cu primăriile sunt extrem de importante dacă vrem să creăm mai multe locuri de muncă pentru cei care vor să se întoarcă acasă din străinătate. Acum este momentul să vin cu o nouă etapă, căreia acum i-a venit vremea, și anume investiții pentru locuri de muncă. Nu le facem noi, Consiliul Județean, direct, dar să îi determinăm pe investitori să vină. Trebuie să o facem împreună cu primarii, cu Universitatea „Ștefan cel Mare”, cu Camera de Comerț și Industrie, cu partenerii sociali, patronate, sindicate. Iar un mare avantaj sunt și cursele externe de pe Aeroportul Suceava. Mai mult, primi investitori, din Hamburg, au venit deja la parcul industrial de lângă aeroport. Până la urmă nu merge lupta asta politică doar pe critici. Trebuie să vedem ce punem în loc. Am acceptat și accept duelul politic. Dar dacă nu vii nu ceva concret să pui în loc, nu se întâmplă nimic.

În timpul acestui mandat ați spus că multe proiecte au fost blocate de fosta guvernare PSD. Care ar fi acestea și în ce stadiu sunt?

Vreau să spun că eu am simțit o blocare a Sucevei în anii când a fost Guvern PSD. Deci îmi spuneau oamenii că primesc mesaje de genul nu mai da bani pentru Spitalul Județean Suceava că îl fac mare pe Flutur. Și a fost foarte grav. Am simțit eu și au simțit sucevenii pe pielea lor. Acum e momentul să trecem la o altă etapă pentru că vor fi foarte mulți bani europeni pentru dezvoltare. Și din nou spun că realizarea legăturilor cu Bucureștiul și cu Occidentul, prin autostrăzi, este visul vieții mele. Și în mandatul acesta se vor întâmpla. De acum va scrie dezvoltarea pe zona Sucevei și Bucovinei.

Dar până să ajungem aici au fost proiecte blocate mulți ani de PSD, cum ar fi centura Sucevei, cea a Rădăuțiului, modernizare DN 18, pârtia de schi de pe Rarău. Sau construcția conductei de gaz spre Vatra Dornei, o investiție pe care Guvernul liberal a deblocat-o și acum se lucrează. Dar cât de greu a fost. Se întâlneau pesediștii la Sucevița și spuneau că de luni vor da hotărârile de Guvern necesare. Care luni? Și a trebuit să vină ai noștri, au dat două hotărâri de Guvern pentru exproprieri și se lucrează acum și se lucrează bine. Uitați-vă și la Fălticeni cu spitalul, că tot s-au plâns ei că mai au nevoie de 20 de milioane de lei. De 30 de ani construiesc cu lideri importanți de acolo, din Fălticeni. Acest spital nu e în subordinea mea, ci a municipiului Fălticeni. Iar în urma demersurilor noastre, acest Guvern liberal le-a dat 15 milioane de lei în primele șase luni ale anului și ei ar trebui să termine acest spital.

”Bucovina este un ținut sigur”

În final aș vrea să vă întreb dacă aveți un mesaj pentru cei care ar dori să viziteze Bucovina, dar încă sunt reticenți să facă acest lucru în perioada pandemiei

Unde în altă parte să fie mai sigur dacă nu în Bucovina. Am reușit să avem peste 17.000 de locuri de cazare. Suntem județul unde avem specificul care și l-ar dori oricine. Cum am mai spus, căbănuțe mici, cochete, cu puține camere, unde te poți simți bine. O natură nealterată, o mâncare tradițională excepțională, oameni credincioși, cu frică de Dumnezeu, păstrători de tradiții și porturi populare. Și unde te poți încărca de patriotism, de românism? Bucovina este un ținut sigur. Aici trebuie să vină ei și văd că deja au început să vină turiști în număr mare. Deci nu am greșit atunci când am început investițiile masive în turism și să facem reclamă Bucovinei. Vreau să recăpătăm încrederea turiștilor, cred că am recăpătat-o, pentru că nu suntem noi cei care am pune vreodată în pericol viața oamenilor. Cu un sistem de sănătate bine pus la punct, cu drumuri, cu siguranță rutieră, cu locuri pentru copii unde să se simtă în siguranță, cu servicii prompte care să intervină pentru orice problemă, eu cred că noi, sucevenii, avem deja câștigat un nume ca gazde ospitaliere, civilizate, cu bun-simț. Și nu întâmplător după Litoral și Brașov suntem a treia destinație din România. Dar putem deveni și mai mult.