Tot mai multe persoane supraponderale și subponderale prezintă dezechilibre emoționale

În această perioadă în care toată lumea s-a panicat datorită riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, un număr tot mai mare de persoane au dezvoltat tulburări emoționale precum depresia, anxietatea, atacurile de panică, insomnia etc. Unele cazuri sunt ușoare și se tratează relativ repede, fără complicații, și aici ne referim la persoane relativ tinere, fără boli cronice, cu o greutate corporală relativ normală. Alte persoane prezintă un factor de risc crescut datorită apariției fenomenului de comorbiditate – persoane de vârstă medie sau bătrâni care suferă de mai multe probleme de sănătate ce sunt independente -, ce apare mai ales datorită vârstei, însoțit de multe ori de prezența a multe kilograme în plus sau în minus.

Ca exemplu pentru a înțelege mai bine fenomenul, putem vorbi despre un pacient de sex feminin supraponderal, cu probleme cardiace și diabet care a luat peste 10 kilograme în greutate în perioada de carantină COVID-19. La fel ca în cazul multor pacienți supraponderali, datorită perioadei de inactivitate și stres, persoana în cauză s-a prezentat la cabinet acuzând atacuri de panică și insomnie. Datorită colaborării foarte bune dintre cabinetul nostru și colegii de la Diet Club Centrul de Dietă, coordonați de doamna doctor Monica Foit Macisanu, cazul a fost abordat multidisciplinar și este în curs de soluționare, pacientul având rezultate mai mult decât satisfăcătoare – prezintă un somn odihnitor, diminuarea considerabilă a intensității și a frecvenței atacurilor de panică și o pierdere în greutate de aproximativ 7 kilograme.

Trebuie să tragem un semnal de alarmă cu privire la numărul mare de pacienți care în perioada de carantină și în cea următoare fie au luat multe kilograme în plus, fie au pierdut prea multe kilograme, simultan cu apariția unor stări depresive și anxioase. Cei aflați în această situație ar trebui să înțeleagă că este necesar să apeleze la sfatul unui specialist și să evite să spere că problemele se vor rezolva de la sine. Singura soluție viabilă în astfel de cazuri este abordarea terapeutică simultană a problemelor emoționale și a celor de greutate. Trebuie evidențiat și faptul că de multe ori aceste persoane au și afecțiuni cronice cardiace, renale, metabolice, respiratorii etc. ce se pot agrava pe fondul apariției kilogramelor în plus și a dezechilibrelor emoționale. 

Afecțiunile cardiovasculare, hipertensiunea arterială și diabetul sunt principalele afecțiuni care combinate mai ales cu supraponderalitatea și dezechilibrele emoționale afectează grav capacitatea organismului de a face față stresului în această perioadă. Multe dintre aceste probleme de sănătate sunt comune în România. De altfel, persoanele care suferă de boli cronice dezvoltă adesea afecțiuni conexe. Pacienții cu mai multe comorbidități sunt mai predispuși la o evoluție proastă, pentru că simptomele bolii se manifestă în forme mai grave decât la pacienții fără alte afecțiuni.

Bolile cardiovasculare reprezintă, în continuare, principala problemă de sănătate în România. Acestea ar afecta 560.000 de oameni, adică aproape 5% din populația de peste 35 de ani. Conform specialiștilor, la nivel național, mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer – aproximativ 60% din totalul deceselor înregistrate la nivel național sunt provocate de boli cardiovasculare, față de 19% de cancer.

În anul 2016 a fost derulat un studiu care a arătat clar o prevalență a hipertensiunii arteriale de 45,1% în rândul populației adulte. Raportat la populația României, înseamnă că, în 2016, circa 7,4 milioane de persoane aveau hipertensiune arterială – principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, care sunt responsabile de cele mai multe decese în țara noastră. O analiză a Federației Intonaționale pentru Diabet arată că în 2017, în România, erau înregistrate 1.785.300 cazuri de diabet. Peste 70% dintre cazuri apar la persoane de peste 60 de ani, cu o pondere mai mare a diabetului la femei, cu aproximativ 17% mai multe cazuri decât la bărbați.

Psiholog Mihai Moisoiu