Suceava a ieșit din prima jumătate a clasamentului județelor generatoare de noi cazuri COVID-19 în luna iulie

Județul Suceava a coborât pe locul 22 în clasamentul național privind numărul de noi cazuri confirmate de infecție cu coronavirus COVID-19, în perioada 1-31 iulie, raportate la populație rezidentă, cu un număr de 79 de cazuri noi la 100.000 de locuitori. Primele 3 locuri în această ierarhie sunt ocupate de județul Argeș cu 410 cazuri noi în această perioadă, județul Brașov cu 284 de cazuri noi, respectiv județul Dâmbovița cu 261 de cazuri noi, toate datele având ca referință 100.000 de locuitori rezidenți în județele respective. Situația din Suceava se situează semnificativ sub media națională, la nivelul întregii țări înregistrându-se un număr de 121 cazuri noi la 100.000 de locuitori, în perioada 1-31 iulie, cu mai mult de 50% peste valoarea acestui indicator pentru județul Suceava. Astfel, deși se află pe locul 2 în ce privește numărul total de cazuri diagnosticate pozitiv de la începutul acestei pandemii, județul Suceava a trecut pe parcursul ultimelor 4 luni de la statutul de principal focar național la o zona relativ sigură în România, fapt ilustrat și în Figura 1, ce prezintă media săptămânală (mobilă) a numărului de noi cazuri COVID-19 la nivel național și la nivelul Sucevei. Observăm în această Figură și faptul că, în contextul măsurilor de relaxare a restricţiilor de prevenire a răspândirii COVID-19 din perioada mai-iulie dar și al creșterii semnificative a numărului de teste efectuate, România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de cazuri noi. Însă ponderea județului Suceava în situația națională a pandemiei a scăzut de la aproximativ 22% în luna aprilie la aproximativ 2% din numărul de cazuri noi în luna iulie.

Referitor la compararea epidemiologică a celor două perioade de maxim, trebuie avut în vedere și faptul că în luna aprilie s-au efectuat, în medie, aproximativ 4.000 de teste pe zi în România în timp ce în luna iulie s-au efectuat, în medie, aproximativ 16.000 de teste pe zi. 

Pentru a oferi o imagine actualizată a situației epidemiologice la nivel național și a ilustra evoluția acesteia în ultimele săptămâni, prezentăm mai jos distribuția pe județe a numărului de cazuri noi înregistrate la suta de mii de locuitori în lunile mai, iunie și iulie, în Figurile 2, 3 și respectiv 4, luându-se în calcul primele 30 de zile din fiecare lună pentru coerența comparației. Astfel, județele care au înregistrat mai puțin de 1 caz pe zi, în medie, la 100.000 de locuitori sunt prezentate cu verde închis, județele care au înregistrat între 1 și 2 cazuri pe zi, în medie, la 100.000 de locuitori sunt prezentate cu verde deschis, cele care au acest indicator între 2 și 3 cu galben, între 3 și 4 cu portocaliu, între 4 și 5 cu roșu, iar județele cu mai mult de 5 cazuri pe zi, în medie, la 100.000 de locuri sunt prezentate cu roșu închis. Prin compararea celor 3 hărți, se poate aprecia răspândirea regională a virusului și intensitatea acesteia, pornind de la județele Vrancea și Suceava care au deținut primele locuri în luna mai, având însă coduri portocalii cu o medie zilnică de 3,8 și respectiv 3,5 cazuri noi la 100.000 de locuitori, la Brașov și Vrancea care au deținut primele locuri în luna iunie, având coduri roșii cu o medie zilnică de 4,5 și respectiv 4,4 cazuri noi la 100.000 de locuitori și ajungând în luna iulie la 10 județe cu coduri roșu închis și valori de peste 5 ale mediei zilnice de cazuri noi la 100.000 de locuitori, primele 2 locuri fiind ocupate de județele Argeș și Brașov cu 13,7 și respectiv 9,5 cazuri noi pe zi, în medie, la 100.000 de locuitori. Hărțile au fost realizate prin prelucrarea datelor oficiale publicate de Grupul de Comunicare Strategică, pe www.mai.gov.ro.

La nivel regional transfrontalier, situația pandemiei continuă să fie una nefavorabilă, regiunea Cernăuți având 114 cazuri noi înregistrate la suta de mii de locuitori în perioada 1-31 iulie, comparativ cu 79 înregistrate la Suceava, în timp ce Republica Moldova a înregistrat 277 de noi cazuri la suta de mii de locuitori rezidenți. Situația din Ucraina a fost obținută prin prelucrarea datelor oficiale publicate de www.phc.org.ua , în timp ce situația din Republica Moldova, a fost realizată conform datelor oficiale publicate de www.msmps.gov.md. În compararea acestor date trebuie avut în vedere și numărul dublu de teste efectuate de România, comparativ cu Republica Moldova și Ucraina, pagina worldometer indicând aproximativ 64.000 de teste efectuate de România la 1 milion de locuitori, comparativ cu ~32,000 de teste efectuate de Republica Moldova la 1 milion de locuitori și ~24,000 de teste efectuate de Ucraina la 1 milion de locuitori.

Pentru încadrarea internațională a situației din România, în Figura 5 este prezentată evoluția mediei săptămânale a numărului de noi cazuri COVID-19 la nivel național (evoluția din Figura 1 dar raportată la 1 milion de locuitori) în context global, fiind evidențiate în acest sens și evoluțiile din Italia, Spania, Statele Unite ale Americii și Suedia, conform datelor centralizate și prezentate de pagina ourworldindata. Deoarece aceste rezultate sunt dependente de numărul de teste efectuate de fiecare țară la 1 milion de locuitori dar și pentru a avea o anumită estimare a ratei de infectare (activă) a populației sunt prezentate în Figura 6 evoluțiile raportului dintre numărul de teste efectuate și numărul de cazuri confirmate cu COVID-19 în cele 5 țări menționate. Astfel, observăm că în România avem, în medie, aproximativ 1 caz confirmat la 20 de teste efectuate, o situație similară cu a Spaniei și comparabilă cu a Suediei și a Statelor Unite ale Americii, însă mult mai accentuată decât cea actuală din Italia. În final, este prezentată și statistica cea mai tristă a acestei pandemii și anume evoluția numărului de decese asociate COVID-19, raportată la numărul de cazuri COVID-19 confirmate. Aceasta este prezentată în Figura 7, pentru cele 5 țări selectate, în conformitate cu datele centralizate și prezentate de pagina ourworldindata. Aceste estimări ale ratei mortalității COVID-19 sunt însă afectate de numeroși factori precum numărul de persoane infectate dar netestate, numărul de decese asociate COVID-19 dar necauzate preponderent de COVID-19 sau gradul de încărcare a sistemului sanitar, numeroși experți internaționali estimând că rata reală de mortalitate pentru COVID-19 se situează între 0,5% și 1%.

În concluzie, situația s-a înrăutățit în România în raport cu lunile precedente, însă ea nu este una dramatică în contextul internațional al evoluției acestei pandemii. În particular, situația din județul Suceava se situează semnificativ sub media națională și sub valorile înregistrate în zonele de frontieră apropiate din Ucraina și Republica Moldova, trecând astfel de la statutul de principal focar în regiune, în luna aprilie, la o zona relativ sigură, în luna iulie. Totuși, evoluțiile prezentate indică faptul că situația se poate agrava atât la nivel național, cât și regional dacă nu vom acționa în sensul limitării aglomerărilor sociale și a creșterii măsurilor individuale de protecție și siguranță sanitară.

Analiză realizată de prof.univ.dr. Mihai DIMIAN și conf.univ.dr. Ionuț Cristea, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava