O hartă realizată de compania Terrasigna pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani dezvăluie o serie de zone din România care se scufundă chiar și cu câțiva centimetri pe an.
Harta arată, cu acuratețe milimetrică, zonele stabile și instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015–2019.
Pentru a facilita citirea și interpretarea hărților, au fost folosite coduri de culoare graduale, de la roșu — ce marchează zone cu o scufundare/tasare însemnată, între 10 și 25 mm/an, verde — ce marchează zonele cu o variație de sub 2 mm/an, spre albastru - ce marchează zone cu o ridicare/umflare însemnată, de peste 10 mm/an.
Cu doar câteva excepții, orașul Suceava are o infrastructură stabilă. La polul opus se află Cluj, dar și București, cu mai multe “zone roșii”, de risc.
Cea mai mare instabilitate a terenului, în imediata apropiere a municipiului Suceava, se înregistrează în zona Sf. Ilie - de până la 1 cm/an.
În pericol sunt în special casele și regiunea din jurul Bisericii Sfântul Ilie.
„În Burdujeni, un segment de șosea cu o lungime de 250 m și casele de pe marginea acesteia se deplaseaza cu 7 mm/an, pe alocuri chiar cu 11 mm/an”, a menționat Florin Șerban, directorul general Terrasigna.
Măsurătorile de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km.
Pentru a obține deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI).
Cauzele instabilității terenului pot fi diverse, în funcție de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar și de ordin milimetric, este esențială în mai multe domenii. Lucrările de construcție de amploare au nevoie de studii ale mișcărilor de teren, pentru a evita greșeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane, cum ar fi tuneluri sau linii de metrou, trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.
„Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructură importante, autostrăzi, drumuri și poduri, printre altele. În cazul acestora, instabilitățile, fie ele tasări sau alunecări de teren, care nu sunt remediate la timp ar putea avea consecințe foarte serioase”, a precizat Delia Teleagă, Coordonatorul Departamentului Tehnic în cadrul Terrasigna.
Măsurătorile au fost realizate de Terrasigna pe o suprafață de aproximativ 250.000 km2, ce acoperă toată suprafața României, părți din Bulgaria, Moldova și Ucraina. Pentru realizarea hărților de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 milioane de măsurători. Hărțile au o rezoluție de 10 m x10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustrație reprezintă o suprafață de 100 de metri pătrați.
Evaluarea pe baza informațiilor din satelit a infrastructurii României este publicată într-o colecție de hărți ce poate fi descărcată gratuit de aici. Lucrarea conține analize și imagini amănunțite cu toate orașele României cu o populație de peste 100.000 de locuitori, dar și studii ale unor puncte cheie pentru economie, cum ar fi regiunile miniere, zonele de extracție de petrol și gaze, zonele în pericol de alunecare etc.
Terrasigna este unul dintre puținii furnizori validați de Agenția Spațială Europeană pentru oferirea serviciilor de PSI.