Situația actualizată a județului Suceava la nivel regional și național în contextul pandemiei COVID-19

Suceava a trecut în ultimele săptămâni de la statutul de focar regional COVID-19 la o zona relativ sigură cu perspective favorabile în ce privește limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2.  Media numărului de noi cazuri pozitive raportate zilnic în ultima săptămână este 12,86, semnificativ mai mică decât media săptămânală de peste 100 de cazuri obținută în perioada de vârf a pandemiei din luna aprilie, și foarte apropiată de media națională ponderată la populația județului Suceava, care este 12,31. Astfel, deși ne îndreptăm la nivel național către un al doilea vârf al pandemiei, similar cu cel din luna aprilie, acesta nu mai are județul Suceava ca principală componentă, după cum se poate observa și în Figura 1, prin compararea evoluției naționale cu cea județeană în ce privește media săptămânală a numărului zilnic de noi cazuri pozitive raportate la suta de mii de locuitori.

Analizând numărul de cazuri noi înregistrate la mia de locuitori în perioada 1 - 30 iunie, Suceava ocupă locul 5 cu 0,76, după Brașov cu 1,33, Vrancea cu 1,30, Argeș cu 0,91 și Buzău cu 0,89.  Dacă se analizează numărul total de cazuri noi din luna iunie, Suceava este pe locul 4, cu 474 de cazuri noi în perioada 1-30 iunie, după municipiul București, care are 1126 cazuri noi, județul Brașov, cu 732, și județul Argeș, cu 530 cazuri noi în aceeași perioadă, în ambele clasamente județul Suceava coborând cu o poziție față de situația publicată anterior pentru perioada 1-27 iunie. Distribuția numărului de cazuri noi COVID-19 la mia de locuitori pentru perioada 1-30 iunie este reprezentată pe harta de mai jos pentru fiecare județ din România, prin prelucrarea datelor oficiale publicate de Grupul de Comunicare Strategică, pe www.mai.gov.ro. 

La nivel regional transfrontalier, evoluția este una nefavorabilă, regiunea Cernăuți având 1,59 cazuri noi înregistrate la mia de locuitori în perioada 1 - 30 iunie, valoare superioară oricărui județ din România, cumulând totodată 4801 persoane diagnosticate cu COVID-19 de la începutul pandemiei.  Remarcăm faptul că regiunea Cernăuți este cea mai afectată regiune din Ucraina, raportând numărul de cazuri la populația regiunilor.  Situația din Ucraina a fost obținută prin prelucrarea datelor oficiale publicate de  www.phc.org.ua.

Situația s-a agravat și în Republica Moldova, unde numărul de cazuri a crescut cu 7997 în perioada 1-30 iunie, comparativ cu o creștere de 7572 de cazuri în România, în aceeași perioadă. Aceasta în condițiile în care populația rezidentă în România este de 7 ori mai numeroasă decât cea rezidentă în Republica Moldova. Situația din Republica Moldova a fost obținută prin prelucrarea datelor oficiale publicate de www.msmps.gov.md. 

Pentru a analiza măsura în care această comparație internațională este influențată de intensitatea procesului de diagnosticare COVID-19, menționăm că, în conformitate cu www.worldometers.info, în România sunt înregistrate 36.913 teste / 1 milion de locuitori, în Republica Moldova sunt înregistrate 15.699 teste / 1 milion de locuitori, iar în Ucraina sunt înregistrate 15.003 teste / 1 milion de locuitori, ceea ce poate conduce la concluzia că situația epidemiologică din cele 2 regiuni de frontieră ar putea fi chiar mai extinsă decât cea ilustrată în datele de mai sus, comparativ cu România.

În concluzie, ne apropiem de un al doilea vârf al pandemiei pe plan național, situație așteptată ținând cont de procesul de relaxare existent, însă acesta nu se mai datorează unei contribuții semnificative din partea județului Suceava. Pe de altă parte, apar focare multiple în zona de frontieră din Ucraina și Republica Moldova și trebuie o precauție suplimentară pentru a limita răspândirea acestor focare și în zonele limitrofe din nord-estul României. (Analiză realizată de prof.univ.dr. Mihai DIMIAN, conf.univ.dr. Ionuț Cristea, șef lucr.dr.ing. Cătălin Roibu de laUniversitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava).