De ce a devenit Covid Spitalul Suceava, când în spitalele desemnate erau peste 1.500 de locuri disponibile?

Cauzele accidentului epidemic Covid-19 de la Suceava nu sunt elucidate nici acum, la exact 3 luni de când Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava a devenit peste noapte, prin decizia Ministerului Sănătății, spital-Covid. Din 23 martie, numărul de cazuri de îmbolnăvire și numărul de decese cu Covid-19 înregistrate în județul Suceava au fost constant pe primul loc la nivel național, iar Consiliul Județean Suceava, instituția tutelară a spitalului, ar trebui să fie prima interesată în realizarea unei expertize independente pentru a afla motivele care au dus la această situație.

Cele din categoria informațiilor publice pot fi analizate însă și de noi, ca jurnaliști. 

Contextul general

În 24 februarie, Ministerul Sănătății a desemnat unitățile medicale care urmau să preia cazurile Covid: spitalele de boli infecțioase din Iași, Timișoara, Constanța, Cluj, iar în București – INBI „Matei Balș” și SCBIT „Victor Babeș”.

Poziția autorităților statului față de Covid: 7 februarie, după primul caz confirmat în județul Gorj, președintele Klaus Iohannis a postat pe Facebook, că „nu există niciun motiv real de panică”. ”Infecția cu acest virus provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în gât, tuse și febră, ca în orice răceală”, a scris președintele României.

11 martie, președintele Klaus Iohannis: „M-am interesat un pic de starea celor care au fost găsiți pozitiv, deci cei 30 și, care sunt declarați bolnavi și am constatat că starea lor generală este bună. Mai exact, mai mulți dintre ei nu au niciun fel de simptom. Mai mulți dintre ei au simptome foarte ușoare, de tip răceală. Câțiva au simptome de tip gripă. Până și persoanele mai vârstă, care au și alte probleme de sănătate, au o stare generală acceptabilă. Asta ca să demitizăm un pic boala, fiindcă am citit câteva articole ieri, unde se vorbea despre un virus ucigaș, într-o manieră foarte apocaliptică”.

Poziția autorităților medicale:

27 februarie, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, director al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”: „Acest virus este de 10 ori mai slab decât virusul gripal. Însă, ținând cont că avem un germene nou care nu a mai fost în circulație până acum, toată lumea este alertată și e normal să fie așa. Lumea medicală, vorbesc. Văd că se alertează și ceilalți care nu ar trebui”.

11 martie: „Populaţia nu are de ce să fie mai îngrijorată, este un termen epidemiologic (n.r. pandemia), schimbă datele problemei pentru cei care se ocupă cu managementul pandemiei, dar nu pentru populaţia de rând ”.

În data de 11 martie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat infecția COVID-19 pandemie.

În data de 20 martie, ministrul Sănătății de atunci, Victor Costache, a transmis spitalelor Planul alb, de intervenție în cazul epidemiei de Covid-19. Conform acestuia, spitalele erau clasificate în funcție de momentul la care trebuie să intervină. De faza 1 erau nouă spitale, toate de boli infecțioase, cu un total de 2.230 de paturi și 121 de paturi de terapie intensivă.  

De faza 2 erau 14 spitale, dintre care nouă de boli infecțioase și cinci de pneumologie. La acestea, conform Planului alb, urma să se ajungă „atunci când spitalele de boli infecțioase sunt depășite din punct de vedere al numărului de pacienți internați și izolați”. Numărul de paturi: 2.605. Acestora li se mai adăugau patru „spitale de întărire”, două din Cluj, unul din Iași și unul din Mureș.

Spitalele județene erau de faza 3, pentru când „capacitatea spitalelor de boli infecțioase, pneumologie și de întărire era depășită”.

Acest plan a fost transmis către toate spitalele din țară.

Vineri, 20 martie, în Suceava erau 11 cazuri de îmbolnăvire cu Covid 19 confirmate și un deces cu Covid, al cincilea din România.

Testele se făceau la Iași, rezultatele pentru probele trimise de la Suceava veneau după 2-4-6 zile, timp în care personalul medical considera pacienții doar ca suspecți de Covid, fără nici un fel de intervenție specifică. Pacienții confirmați pozitiv se transferau imediat cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, conform Planului alb.

În data de 20 martie, Direcția de Sănătate Publică Suceava a comunicat că la nivelul județului erau monitorizate la domiciliu, fără simptomatologie specifică, 2.086 de persoane, dintre care 1.642 de persoane care au călătorit în zonele de risc și 444 membri de familie (aparținători). În carantină în spațiile special amenajate erau 161 de persoane.

Chestorul-șef Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a declarat, la sfârșitul lui martie, că în cursul lunii, din cei peste 260.000 de cetățeni români care au venit din străinătate, 10.000 de persoane din zone afectate de noul coronavirus au ajuns în județul Suceava.

Luni, 23 martie, Grupul de Comunicare Strategică a informat că pe teritoriul României erau 503 persoane pozitive în spitale (numărul total de cazuri era de 576, dintre care 73 erau declarați vindecați). În spitalele de faza 1, adică cele de boli infecțioase, erau 2.230 de paturi.

Luni,23 martie, toți cei 7 medici infecționiști și 6 din cei 7 medici pneumologi ai Spitalului de Urgență Suceava erau confirmați cu Covid-19. Numărul de cadre medicale din spital confirmate cu Covid era de 52 de persoane și doi pacienți infectați decedaseră.

Luni, 23 martiea fost anunțată închiderea spitalului pentru 48 de ore și transformarea în spital-Covid.

Luni, 23 martieMinisterul Sănătății a schimbat definiția de caz suspect, permițând în sfârșit să fie testate și persoanele fără istoric de călătorie.

Laboratorul de testare moleculară amenajat de spital în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava nu era încă funcțional, fiind avizat să intre în folosință abia pe 30 martie, iar aparatul RT PCR solicitat de DSP Suceava Ministerului Sănătății din 6 martie avea să ajungă la Suceava la începutul lunii mai.

Pe 24 martie, într-un comunicat oficial al Ministerului Sănătății, , http://www.ms.ro/2020/03/24/informare-privind-covid, Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava este nominalizat ca „unul dintre cele 10 spitale desemnate în prima linie de tratare a pacienților, conform Planului Alb realizat de către Ministerul Sănătății: Institutul Național de Boli Infecțioase – ”Matei Balș”, Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” București, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Craiova, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Iași, Spitalul Clinic Județean de Boli Infecțioase Tg. Mureș, Spitalul Județean de Urgență ”Sf. Ioan cel Nou” Suceava, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” Timișoara.

După cum se poate lesne constata, este singurul spital județean de urgență inclus de Ministerul Sănătății pe această listă și asta în condițiile în care nu mai avea nici un medic infecționist valid și doar un singur pneumolog nu fusese încă infectat la acea dată. 

Ordinul 533 din 29 martie, publicat în Monitorul Oficial în 31 martie, https://www.cnscbt.ro/index.php/lex/1613-ord-533-plan-de-masuri-pentru-pregatirea-spitalelor/file, care conține lista spitalelor de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, are din nou recomandarea ca spitalele de suport „să nu fie reprezentate de spitalele importante de urgenţă din zonă, care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale”, dar fără rezonanță pentru Suceava. În ordin erau 8 spitale județene nominalizate ca spitale-suport Covid, dar cu excepția a trei – Bistrița, Mehedinți și Piatra Neamț, la toate celelalte era vorba despre pavilioane externe.

La 1 aprilie, după o săptămână de la declararea spitalului din Suceava spital -Covid, cu personalul de specialitate infectat sau în autoizolare din cauza contactului cu persoane infectate, cu panică generalizată în spital și în oraș, exploatată mediatic la maximum, în județul Suceava erau 638 de persoane confirmate infectate cu Covid-19 și 30 de decese. În țară erau 2.460 de cazuri, dintre care 252 au fost declarate vindecate și externate, deci nu era utilizată la maximum nici măcar capacitatea de internare din spitalele de boli infecțioase nominalizate inițial. Pe 2 aprilie, spitalul din Suceava declarat Covid funcționa cu 10% din personal valid, dar decidenții din Sănătate au preferat să detașeze aici personal medical din alte județe – nu întotdeauna cu specialitate Boli infecțioase sau Terapie Intensivă - decât să-și pună în acțiune propriul Plan alb de intervenție în caz de pandemie.

La 1 mai, în județul Suceava erau aproape 3.000 de suceveni confirmați cu Covid-19 și 135 de decese.  

În data de 10 mai, Prefectura Suceava a transmis că până la acel moment, la nivelul județului Suceava au fost efectuate 14.335 teste, capacitatea de testare fiind peste media națională.

Pentru comparație, managerul Spitalului de Urgență Bistrița, Gabriel Lazany, a informat, în 19 mai, pe pagina de Facebook a spitalului, că până la data respectivă la SJU Bistrița a fost confirmați cu Covid 255 de pacienți, s-au vindecat 150, au transferat la alte spitale 12 pacienți și au murit 20. Numărul de cadre medicale infectate a fost de 10. În laboratorul de biologie moleculară al spitalului bistrițean au fost efectuate 1.648 de teste. Alte 1.168 de teste din județul Bistrița-Năsăud au fost prelucrate la Cluj, deci în total 2.816 teste efectuate până pe 19 mai.

Unde a greșit Suceava, de a ajuns să fie catalogată ca „Lombardia României” din cauza Covid? Răspunsul corect și complet cu siguranță nu-l putem afla nici de la comisiile de la Ministerul Sănătății, care sunt parte a erorilor, nici de la procurori, care nu sunt de specialitate. O evaluare făcută de experți externi ar fi cea mai bună soluție.