Printează articolul
Trimite e-mail
Laboratorul de biologie moleculară al Spitalului de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, în care se realizează testarea Covid-19 a pacienților internați și a personalului unității medicale, a fost înființat în urmă cu trei luni, de la zero, și a prelucrat până acum peste 14.000 de teste. Medicul coordonator al laboratorului, dr. Roxana Filip, a explicat că un laborator de biologie moleculară nu este unul obișnuit: analiza moleculară este una de mare finețe, necesită atenție și concentrare maximă pe toată durata programului și trebuie menționat că un ciclu de extracție și amplificare durează aproximativ 8 ore.
Capacitatea de prelucrare a laboratorului spitalului, cu aparatele pe care le are, este de 150 de teste, darzilnic sunt procesate între 200 și 300 de teste de la pacienții internați, de la cei care se prezintă la UPU și de la personalul medical, testat periodic. Conform legislației, toți pacienții care vin la UPU trebuie testați, iar pentru externare un pacient trebuie să aibă două teste negative consecutive, inclusiv nou-născuții și gravidele.
Cum a luat naștere laboratorul de la Spitalul Suceava
Dr. Roxana Filip apreciază că acest laborator al spitalului este „ilustrarea exactă a lucrului în echipă”, a cooperării interdisciplinare între specialiști și instituții. Medicul a subliniat că inițiativa a pornit de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, care avea aparatul de amplificare și de extracție, pe care l-a pus la dispoziția spitalului.
„La începutul pandemiei, când a fost necesară dezvoltarea acestei linii de diagnostic, dl prorector Dimian m-a sunat - eu lucrez și la universitate - ca să vedem cum să facem ceva ca să putem testa. Am zis să încercăm, că exista personalul de la laboratorul BK, singurul laborator al spitalului. Managerul de atunci al spitalului ne-a dat spațiul și am pornit de la nimic, de la zero. Am făcut demersuri către minister, am făcut solicitare, am parcurs toate etapele și am fost incluși în ordinul de ministru pe 30 martie. Din 30 martie seara am făcut primele teste și am ajuns să facem sute de teste pe zi. Nu am avut zi, nu am avut noapte, nu am avut sărbători. Am avut numai dorința de a ajuta spitalul și oamenii aflați în suferință: colegii noştri, rude, prieteni sau anonimi ”, a spus dr. Filip.
Echipa laboratorului inițial s-a constituit cu biologul dr. Andrei Lobiuc, asistenta de laborator Alina Laslau, chimista Monica Balan, care după câteva zile a revenit la laboratorul BK al spitalului. Au fost, de asemenea, voluntari - biologul Liliana Luca, medicul veterinar Alexandra Pavel, voluntara ISU Diana Carceanu, sau personal detașat - informaticianul Ovidiu Beilic, în timpul conducerii militare colonel dr. Roald Gavrilaș, asistenta Cristina Macovei. În prezent, echipa este formata din dr. Roxana Filip, medicul rezident Maria Pascu, biolog dr. Andrei Lobiuc, biolog Liliana Luca, asistent principal Alina Laslau și îngrijitoarea Maria Barbu.
Dr. Filip a arătat că interesul echipei a fost să testeze cât mai mult și să dea rezultatele cât mai repede pentru ca medicii să facă evaluarea și tratamentul pacienților cât mai precoce.
Măsuri draconice de biosecuritate
În laborator condițiile de biosecuritate sunt draconice, toată lumea este echipată în incomodele combinezoane de protecție, cu măști și viziere. Zona cea mai contaminată este camera de extracție, unde circulația este redusă la minimum. La momentul realizării acestui material, în laborator erau în lucru 160 de probe, care înseamnă patru extracții. Probele sunt prioritizate, primele se prelucrează cele de la urgențele din UPU, psihiatrie, de la nou-născuți, OGși de la pacienții oncologici. Conform protocolului pentru spitale, toate probele, atât negative, cât și pozitive, se păstrează timp de două luni.
Dr. Roxana Filip a declarat că se simte privilegiată că a avut ocazia să arate de ce a ales să fie medic de laborator și de faptul că a găsit „oameni extraordinari, cu care am putut să facem posibil ca în Suceava, în spitalul județean, în interval de o săptămână, practic, să se poată constitui acest laborator”.
„Știam că este o tehnică dificilă, foarte laborioasă și nu am putut decât să mă bucur că am avut ocazia ca împreună cu colegul de la universitate, dl biolog Andrei Lobiuc, și cu toți ceilalți, care nu sunt foarte mulți, să implementăm în Suceava acest lucru. Numai în echipă putem să obținem ceea ce ne dorim, adică rezultat mai rapid, mai sigur și în timp mai scurt pentru pacient”, a afirmat medicul.
La constituirea laboratorului de testare de la spital au contribuit și alte instituții. Pe toate aparatele care au fost primite ca donații se află câte un bilețel pe care scrie de unde provine: pe PCR-ul de testare rapidă, folosit pentru urgențele majore, scrie că este donat de Crucea Roșie, pe alte aparate scrie Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților sau Primăria Suceava.
Despre momentul de început al laboratorului ne relatează și biologul Andrei Lobiuc: „Echipamentele existau, expertiza era pentru că noi deja lucram acest tip de analize și atunci s-a decis să se propună spitalului o astfel de colaborare. A fost o chestiune de zile până s-a găsit spațiu corespunzător, din fericire era aproape ideal compartimentat, au trebuit doar mici ajustări, după care s-a purces la transferul efectiv al echipamentelor de la universitate. Aici am găsit susținere începând de la factorii de conducere, apoi doamna doctor Filip, care ne-a ajutat foarte mult și am reușit să închegăm acest laborator”.
Presiunea publică a fost un factor de stres pentru echipa din laboratorul de testare
Dr. Lobiuc a spus că cel mai dificil lucru cu care s-a confruntat în această perioadă, din care o lună și jumătate a fost de voluntariat, a fost presiunea publică, „indusă pe de o parte de necesitatea testării, pe de altă parte de foarte multe tipuri de reacții diferite venite din mass-media, de la persoane mai mult sau mai puțin calificate în acest domeniu, de la diverse surse mai mult sau mai puțin oficiale, care au făcut declarații și comentarii la adresa acestui laborator”. „Cu tot devotamentul, cu toate că s-a lucrat foarte mult, nu am fost întotdeauna percepuți într-un mod pozitiv. A existat această presiune, care ne-a făcut să avem și înnegurări, nu numai satisfacția de a lucra și a ajuta indirect oamenii”, a afirmat dr. Lobiuc.
În privința cauzelor accidentului epidemic de la Suceava, medicii din laborator evită să comenteze prea mult. Dr. Filip consideră că a fost un cumul de factori, de la numărul mare de persoane venite în județ din zone cu focare, până la protecția mai puțin severă în zonele de risc, și credința majorității oamenilor, că virusul nu le va afecta foarte tare viața. „Nu ne-am închipuit că se va ajunge la școală online, la consultații medicale online, la anularea nunților, anularea evenimentelor, la imposibilitatea comunicării interumane. Eu nu am crezut acest lucru și iată că acum ni se pare normal să umblăm cu mască pentru protecție pentru că protecția este cheia”, a spus dr. Filip. În ceea ce privește viitorul, la această oră nu poate nimeni aprecia evoluția virusului. Încă nu se știe dacă poți să te reinfectezi, nu se știe de ce mai ești pozitiv după o perioadă mai lungă de timp, nu se știe de ce după un rezultat negativ sau incert poți fi din nou pozitiv. Toate acestea sunt încă în studiu la nivel mondial. Un pas în cunoașterea noului coronavirus va fi făcut însă cu siguranță de Universitatea din Suceava, care a câștigat un proiect de secvențiere virală a SARS-Cov-2, la care va lucra tot în parteneriat cu laboratorul spitalului. „Prin acest proiect se va stabili un lucru foarte interesant, dacă tulpinile din zona noastră se aseamănă cu tulpinile din alte zone ale lumii. Atunci vom vedea dacă ne asemănăm – ca secvență de coronavirus - cu Italia, cu Spania sau cu China”, a mai spus dr. Filip.
