Ansamblul rezidențial “Ștefan cel Mare”, mega-proiectul care mută Autogara din centrul Sucevei și schimbă total aspectul zonei, aprobat în unanimitate

Cel mai mare proiect imobiliar din ultimii 10 ani, care va fi dezvoltat în municipiul Suceava, într-o zonă ultracentrală și care se întinde pe o suprafață care cuprinde trei străzi, a fost aprobat în Consiliul Local de miercuri, 27 mai, întrunit în condiții speciale din cauza pandemiei de coronavirus.

Ansamblul rezidențial “Ștefan cel Mare”, mega-proiectul care mută Autogara din centrul Sucevei și schimbă total aspectul zonei, îmbinând clădirile de patrimoniu cu cele moderne, așa cum vedem în marile orașe ale Europei, a fost adoptat de deliberativul local cu unanimitate de voturi – 23 „pentru”, ceea ce nu se întâmplă decât rareori.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a spus este un proiect care va aduce un plus de valoare municipiului, deoarece dispare Autogara, se fluidizează traficul în această zonă aglomerată, dar mai ales se modernizează zona centrală.

El a remarcat că o parte din casele vechi, unele făcute chiar din chirpici, aflate într-o stare avansată de degradare, dăunau imaginii municipiului.

Ansamblu rezidențial cu blocuri turn, în locul Autogării din 1971

Noul complex imobiliar care va schimba în bună măsură modul cum arată centrul Sucevei va fi dezvoltat pe o suprafață totală de 17.145 mp, din care 9.829 mp reprezintă terenuri proprietăți private, iar diferența reprezintă suprafața aferentă drumurilor și amenajărilor pentru circulația publică.

Cele trei străzi care vor fi înglobate în noul ansamblu rezidențial sunt strada Armenească, Dragoș Vodă și Vasile Alecsandri.

Probabil cea mai mare schimbare pe care sucevenii o vor percepe în zonă va fi dispariția Autogării, care, prin funcționalitatea ei, ducea la aglomerarea zonei centrale, după cum a remarcat viceprimarul Lucian Harșovschi, care a spus că este o schimbare în bine, care va aduce și un aer de modernitate orașului.

În locul clădirii Autogării, ridicată în 1971, va apărea un imobil cu funcțiuni mixte, de locuințe și spații comerciale, cu demisol, parter și un număr variabil de etaje, de la un corp la altul - de la 3 până la 8 etaje.

Ansamblul rezidențial “Ștefan cel Mare” este împărțit în două zone, cu funcțiuni mixte, de locuințe și spații comerciale, pe care vor fi date în folosință, după finalizare, 125 de apartamente, dar şi aproximativ 4.400 mp de spații comerciale.

Cele două subzone vor avea în total 184 de locuri de parcare amenajate – 105 în prima și 79 în a doua, 525 de mp de spații verzi amenajate, precum și un spațiu de joacă de 100 mp (proprietatea municipiului Suceava).

Dacă la prima subzonă accesul auto și pietonal se va face din străzile Dragoș Vodă și Armenească, la a doua subzonă, adică pe unde e acum Autogara, accesul auto și pietonal se realizează din strada Armenească și str. Ion Creangă prin amenajarea unui sens giratoriu, dar și de pe strada Petru Rareș.

Utilitățile edilitare vor fi asigurate prin racordarea/branșarea la rețelele existente în zonă.

Lucrările de amenajare a circulației rutiere și pietonale, precum și alte lucrări care se vor realiza pe domeniul public al municipiului Suceava, se vor face pe cheltuiala beneficiarilor, în baza unui contract de asociere cu municipiul Suceava.

Discuții și contre pe marginea proiectului ansamblului rezidențial

Un proiect de o asemenea amploare, care va schimba total modul în care arată zona respectivă, chiar dacă clădirile de patrimoniu, cu valoare istorică și arhitecturală, vor fi înglobate în ansamblu și chiar puse în valoare, prin recondiționare, acolo unde este necesar, după cum a explicat arhitectul Constantin Gorcea, care a elaborat documentația, nu putea trece fără să apară și reacții adverse.

Prezent la ședință, Dan Croitor, un tânăr care are locuință pe strada Armenească, s-a opus aprobării proiectului în forma prezentată, venind cu o serie de obiecții, de la numărul insuficient al locurilor de parcare raportat la amploarea complexului, el considerând că 350 de locuri de parcare ar fi fost necesare pentru a suplini și necesitățile spațiilor comerciale, până la regimul de înălțime al clădirilor, care a fost raportat la cel al unei alte clădiri existente în zonă, ridicată de Civica cu mai mult de 15 ani în urmă, la parterul căreia se află acum sediul Băncii Transilvania.

Nemulțumiri au fost și vizavi de spațiile verzi, considerate prea mici, deși arhitectul Constantin Gorcea a precizat că acestea vor fi suplimentate într-o manieră modernă, atât în zona de parcări, cât și pe balcoanele și terasele clădirilor.

În cele din urmă, după lungi discuții, întrebări (inclusiv de la consilierii locali) și răspunsuri, după aproape doi ani de consultări și informări publice, proiectul a fost aprobat în unanimitate.

Perioada de valabilitate a Planului Urbanistic Zonal și a regulamentului de urbanism aferent este de 5 ani de la data aprobării.