Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La aproape trei luni de zile de la confirmarea primului caz cu noul coronavirus în România, suceveanul Ștefan Dascălu, cercetător în imunologie la Oxford, a realizat o analiză retrospectivă, bine documentată, a modului în care autoritățile de la noi au intervenit pentru limitarea răspândirii COVID-19.
Suceveanul Ștefan Dascălu a absolvit Științe Biologice (Biological Sciences) la Universitatea Oxford, fiind în prezent doctorand al instituției, subvenționat integral de statul britanic.
Este preocupat de situația bolilor infecțioase în România, temă pe care a studiat-o îndeaproape într-o serie de analize și lucrări științifice.
Cât privește „Succesele si eșecurile gestionării inițiale a pandemiei COVID-19 în România”, acest studiu explică reacția României în fața pandemiei, în condițiile în care ne-am confruntat cu obstacole suplimentare cauzate, în principal, de un sistemul medical cu extrem de multe lipsuri și nereguli.
Ștefan Dascălu prezintă intervențiile autorităților, evoluția pandemiei în România, ținând cont de aspectele demografice și socio-culturale de la noi, de faptul că România are unul dintre cele mai crescute niveluri de sărăcie, de excludere socială din Uniunea Europeană, iar accesul la educație este scăzut.
Studiul este evaluat de experți
Autorul lucrării evidențiază că problemele cele mai importante au fost în cadrul sistemul de sănătate, „unde managementul defectuos împreună cu ignorarea semnalelor de alarmă primite de la personalul medical și lipsa infrastructurii eficiente a diminuat potențialul de a gestiona epidemia”.
În analiza sa, Ștefan Dascălu mai subliniază că numărul mare de cetățeni români care s-au întors în țară a reprezentat o provocare, însă apreciază că „implementarea rapidă a măsurilor de carantinare instituționalizată și a supravegherii sutelor de mii de cetățeni ajunși la granițele țării a evitat suprasolicitarea timpurie a sistemului de sănătate”.
Acesta explică faptul că migrația poate influența dimensiunea unei epidemii în stadiile incipiente, astfel că valurile de cetățeni care s-au întors au reprezentat o provocare uriașă pentru autoritățile sanitare și pentru poliția de frontieră.
Cercetătorul menționează că „scenariul unei răspândiri necontrolate a noului coronavirus a fost evitat în România datorită măsurilor clasice de control epidemiologic care au fost dublate de accesarea tuturor canalelor de comunicare disponibile în societate. În raportul publicat se subliniază importanța aspectelor socio-culturale ale unei țări atunci când o reacție rapidă și eficientă devine necesară. Cu ajutorul mass-mediei, al rețelelor de socializare și al tuturor celor care și-au alăturat imaginea mesajului oficial de precauție și izolare, a fost evitat un potențial dezastru ce ar fi așezat țara noastră în rândul celor sever afectate de pandemie”, arată Ștefan Dascălu, subliniind rolul important pe care l-au avut canalele de comunicare în controlarea crizei, mesajele autorităților reușind să pătrundă în toate straturile societății.
În același timp, România fiind o țară majoritar ortodoxă, studiul demonstrează importanța implicării Bisericii în eforturile de a controla pandemia. În ciuda unor dificultăți, aceasta s-a alăturat mesajului de distanțare socială, reușind astfel să contribuie semnificativ în controlul epidemiei. Astfel, ținând cont de faptul că practicile religioase ar fi avut potențialul de a contribui în mod semnificativ la răspândirea virusului, Biserica Ortodoxă Română a implementat măsurile necesare relativ devreme, reușind să prevină un scenariu nefast, mai arată cercetătorul în lucrare.
Prin urmare, Ștefan Dascălu apreciază reacția României în fața pandemiei de COVID-19, în condițiile unui sistem medical insuficient pregătit și condiții socio-culturale dificile.
Studiul lui Ștefan Dascălu poate fi consultat la https://www.preprints.org/manuscript/202004.0373/v1, iar în prezent acesta este evaluat de o serie de experți pentru a fi publicat într-un jurnal științific de prestigiu internațional.
