Ce trebuie să știm despre somn

Adormirea, intrarea în starea de somn, este un proces complex aflat sub influența a numeroși factori care țin de corpul nostru sau sunt dependenți de fenomene exterioare. Organizarea somnului la om este constituită din două faze: somnul pe unde lente și somnul paradoxal.

Somnul pe unde lente este o fază a somnului care apare datorită activării nucleilor talamici. Ei blochează mesajele senzoriale externe și permit adormirea. Această fază a somnului are patru stadii. Stadiul 1 este o fază de tranziție, de scurtă durată, între starea de veghe și somn, și depășește 10% din durata totală a somnului. Stadiul 2 ocupă aproximativ o jumătate din durata somnului. Acest stadiu este considerat ca un somn ușor. În stadiul 3 somnul este profund și durata sa nu reprezintă mai mult de 10% din totalul somnului. Stadiul 4 este cea mai profundă etapă din somnul pe unde lente; are o durată de 20% din timpul de somn.

Somnul paradoxal se caracterizează printr-o atonie musculară asociată cu activitate corticală intensă cu mișcări atât ale ochilor, cât și ale feței și extremităților membrelor. Este denumit „paradoxal” pentru că activitatea corticală măsurată seamănă cu cea din starea de trezie, deși masa musculară generală este într-o profundă stare de adormire. În această fază apar visele. Instalarea acestei faze este rezultatul unei combinații de semnale neurologice active: trunchiul cerebral relaxează mușchii, nucleii pontici controlează mișcările oculare, hipotalamusul provoacă erecția nocturnă și activitatea corticală. Somnul paradoxal survine din 90 în 90 de minute.

Distribuția este succesiunea unei faze de somn lent și a unei faze de somn paradoxal și constituie un ciclu de somn. O noapte eficientă cuprinde de obicei 5-6 cicluri de somn. La începutul nopții predomină somnul profund, iar spre dimineață devine preponderentă perioada somnului paradoxal.

Din ansamblul factorilor ce contribuie la instalarea somnului vom reține câțiva dintre cei mai cunoscuți: temperatura, ora culcării, luminozitatea încăperii, datoria de somn.

Primul dintre factorii ce intervin în inducerea somnului este ritmicitatea naturală a temperaturii corporale. Aceasta este de obicei diferențiată în temperatură centrală, care privește interiorul corpului, și temperatură periferică descriind starea pielii, deci exteriorul corpului. În general după maxima termică de la ora 19, atunci când temperatura centrală începe să scadă, se instalează somnul. Trezirea apare doar atunci când este depășit pragul minim termic care se înregistrează în jur de ora 4. Trezirea fiziologică este determinată atunci când temperatura centrală crește treptat, încălzirea corporală declanșând trezirea. Pe plan neurofiziologic, scăderea temperaturii în creier este determinantul primordial al inducerii somnului.

Un alt aspect ce intervine asupra duratei și calității somnului este ora culcării. Cu cât perioada în care suntem treji înainte de a ne culca este mai lungă cu atât perioada somnului mai profund este mai importantă în cursul nopții care urmează. Este vorba de o recuperare a organismului care modifică repartiția fazelor naturale de somn. Durata totală de somn este condiționată de ora adormirii. Cu cât ora este mai aproape de maximul termic cu atât somnul durează mai mult. Astfel, un copil care se culcă spre ora 20 într-o cameră răcoroasă va adormi mai mult și mai bine decât unul care se culcă spre miezul nopții într-o cameră supraîncălzită.

Un alt factor care reglează somnul este întunericul. Acesta provoacă o secreție de melatonină care va permite organismului să se sincronizeze cu mediul lui extern. Facilitând scăderea temperaturii centrale și diminuarea vigilenței, apariția melatoninei în sânge este semnalul așteptat pentru a iniția procesul de adormire. Astfel, alternanța lumină/întuneric, care reprezintă un reper pentru glanda pineală în declanșarea secreției naturale de melatonină, va întări rolul fluctuației ritmice a temperaturii centrale din interiorul corpului pentru a participa la inducția ciclică a somnului.

Pe site-ul www.mihaimoisoiu.ro puteți găsi mai multe informații și articole despre terapia somnului.

Psiholog Mihai Moisoiu