Cum să ne refacem echilibrul interior

Atunci când începem să ne echilibrăm modul în care vrem să fim văzuți cu felul în care suntem, apare o stare interioară plăcută ce ne transmite că începem să fim în armonie cu tot ce ne înconjoară și cu noi înșine. Nu este vorba de a căuta aprobare sau de a cerși iubire ori respect, ci de a dobândi un fel de a fi în lume, congruent cu dorința noastră interioară de a fi persoana care suntem. Putem să realizăm acest lucru observând mai întâi când anume suntem înțeleși greșit, apoi stabilim dacă vorbele și acțiunile noastre se potrivesc cu gândurile interioare. Această verificare ne ajută în final să evaluăm aproape instantaneu și să comparăm ceea ce proiectăm în afară cu ceea ce exprimăm din interior. Descriem mai jos câteva dintre cele mai evidente calități care pun în relief ceea ce simțim despre noi înșine. Acest proces necesită sinceritate cu noi înșine.

1. Sunt o ființă iubitoare. Dorința noastră de a fi o persoană iubitoare și în același timp realitatea că suntem plini de iubire lasă loc pasului următor: cum ne percep ceilalți. Dacă ne simțim neînțeleși și neiubiți, atunci înainte de a echilibra perfect balanța trebuie să stabilim dacă ceilalți văd în noi ființa iubitoare despre care spunem și credem că suntem. Vă prezentăm câteva moduri de a fi care creează dezechilibru și care ne împiedică să fim percepeți ca o persoană iubitoare: o atitudine fermă de ostilitate față de oricine sau orice grup de oameni, violența sub orice formă inclusiv agresiuni și izbucniri verbale, afinități pentru arme, explozibili, substanțe toxice, substanțe care pot provoca boli, răniri etc., plăcerea de a ne uita la filme care ilustrează ură și crime, devalorizarea părerilor și opiniilor celorlalți insistând că ale noastre sunt superioare.

Pentru a ne repoziționa și a găsi echilibrul pe care îl dorim, putem cere părerea persoanelor importante din viața noastră. Le întrebăm dacă ne percep ca o ființă iubitoare așa cum considerăm noi că suntem, apoi începem procesul de monitorizare a gândurilor și observăm cum oglindesc acestea autoportretul nostru. În final, lăsăm gândurile de iubire să devină forța din spatele comportamentelor lipsite de afecțiune. Începem să privim lumea ca pe o oglindă mare care ne reflectă înapoi exact ceea ce suntem. Dacă suntem o ființă cu adevărat iubitoare, lumea ne va părea un loc plin de iubire și vom fi percepuți în acest fel. Echilibrul va fi refăcut, drept urmare nu va mai fi nicio discrepanță între felul în care ne vedem noi și ceea ce reflectă lumea înapoi. Dacă lumea continuă să pară un loc de nesuportat, fără iubire, atunci trebuie să refacem traseul descris mai sus și să reanalizăm energia pe care o emitem.

2. Sunt un om bun. Nu putem fi buni cu noi înșine, răi cu aproapele nostru și să considerăm că suntem oameni buni. Suntem singura persoană responsabilă cu generarea unei vibrații potrivite dorinței noastre de a fi văzuți ca o ființă umană bună și putem începe să observăm când ne simțim nesincronizați cu această dorință – putem anula orice gând neplăcut printr-o decizie instantanee de a îl schimba în unul armonios. Ne putem opri înainte de a înjura pe cineva sau când vrem să facem o remarcă acidă, optând ca gândurile noastre să fie pline de bunătate.

3. Sunt o ființă veselă și fericită. Trebuie să ne putem problema dacă ne simțim bine în cea mai mare parte a timpului sau suntem o persoană care caută ocazii să se simtă jignită, dacă ne simțim fericiți și bucuroși trecând peste probleme sau dacă izbucnim ușor când ceilalți se comportă urât. Trebuie să observăm și dacă oamenii din jurul nostru consideră că suntem călători fericiți prin viața de zi cu zi.  O persoană veselă trăiește cu bucurie, răspândește veselia oriunde este posibil și cei din jurul se simt fericiți în prezența ei. Sugestii pentru refacerea echilibrului interior: luăm decizia de a căuta bucuria peste tot, oferim comentarii amuzante oricând este posibil, împărtășim celorlalți veselie, mergem pe calea aprecierii în loc să discutăm despre relele din societate, folosim fiecare oportunitate pentru a radia bucurie.

Psiholog Mihai Moisoiu