Deși e principalul responsabil pentru focarul COVID de la Suceava, Guvernul s-a spălat pe mâini

Responsabilitatea focarului de COVID-19 de la Suceava, care până la data de 1 Mai s-a concretizat în aproape 3.000 de suceveni confirmați ca infectați cu noul coronavirus și în 135 de decese, este plasată în totalitate pe autoritățile medicale și administrative din Suceava, atât de către oficialii guvernamentali, cât și de opinia publică. Doar că o analiză mai atentă a ceea ce s-a întâmplat arată că lucrurile nu stau tocmai așa și că vina principală este a Guvernului, îndeosebi a Ministerului Sănătății, cel care a stabilit și transmis spitalelor și direcțiilor de sănătate publică definiția de caz COVID, prin care se stabilește ce caz este considerat suspect, cine se testează și ce măsuri de protecție trebuie luate. Site-ul Ministerului Sănătății și cel al Institutului Național de Sănătate Publică sunt sursele de documentare pentru a reconstitui istoricul a ceea ce s-a întâmplat și cum s-a ajuns la dezastru.

În 24 februarie, Ministerul Sănătății a transmis către direcțiile de sănătate publică  definiția de caz COVID, conform recomandării OMS, și a solicitat să fie trimisă tuturor spitalelor. Astfel, caz suspect era pacientul cu infecție respiratorie acută, cu debut brusc al cel puțin unuia din următoarele simptome: tuse, febră, durere în gât, scurtarea respirației (creșterea frecvenței respiratorii) care necesită sau nu spitalizare ȘI

în perioada de 14 zile anterioare debutului simptomelor a întrunit cel puțin unul din următoarele criterii epidemiologice: a avut contact apropiat cu un caz confirmat sau probabil de COVID-19 SAU a avut istoric de călătorie în zone cu transmitere comunitară extinsă. Prin urmare, trebuia să fie îndeplinite simultan două condiții: fie simptome și contact cu caz confirmat sau probabil, fie simptome și istoric de călătorie.

În 24 februarie, contactul apropiat era definit ca: persoana care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19; persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână neurmată de igiena mâinilor); persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă); persoana care a avut contact față în față cu un caz de COVID-19 la o distanță mai mică de 2 m și pe o durată de peste 15 minute; persoana care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sală de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute și la o distanță mai mică de 2 m; persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție; persoana care a avut contact în avion cu un caz de COVID-19 și care a stat pe unul din cele două rânduri în orice direcție față de caz, persoane care au călătorit împreună cu cazul sau care i-au acordat îngrijire în avion, membri ai echipajului care au servit în zona în care s-a aflat cazul. Dacă severitatea simptomelor sau deplasarea cazului în avion indica o expunere mai extinsă, urmau să fie considerați contacți apropiați toți pasagerii din zona respectivă din avion sau chiar toți pasagerii din avion. De asemenea, era considerată contact direct persoana care a stat într-un areal geografic cu transmitere comunitară extinsă. Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului cazului index.

Cazul probabil era definit drept cazul suspect la care rezultatul testării pentru SARS, comunicat de laborator, este neconcludent sau la care rezultatul a fost pozitiv la un test pentru pan-coronavirusuri.

Caz confirmat era definit drept persoana cu confirmare în laborator a infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele și simptomele clinice.

Tot în 24 februarie au fost desemnate unitățile medicale care urmau să preia cazurile COVID: spitalele de boli infecțioase din Iași, Timișoara, Constanța, Cluj, iar în București – INBI „Matei Balș” și SCBIT „Victor Babeș”.

Pacienții suspecți urmau să fie izolați „în condițiile necesare pentru bolile infecțioase cu transmitere aerogenă și cu respectarea precauțiunilor universale”, iar primele cazuri suspecte se anunța că vor fi dirijate către INBI ”Matei Balș” (pentru izolare), care va redacta și protocolul de diagnostic și tratament.

„Ministerul Sănătății încurajează respectarea regulilor de igienă, pentru a limita răspândirea virusurilor precum gripa sau coronavirus: spălarea cu apă şi săpun a mâinilor; folosirea batistelor pentru strănut sau tuse; respectarea unui regim de viaţă sănătos – alimentaţie bazată pe legume şi fructe, odihnă şi mişcare”.

Câteva zile mai târziu, în 2 martie, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a estimat că riscul persoanelor din Europa de a fi infectate cu noul coronavirus SARS-CoV-2 este mediu spre ridicat. Riscul de a suferi de COVID-19 era însă apreciat ca „scăzut-moderat în regiunile fără cazuri confirmate”, cu un număr scăzut de cazuri provenite din afara regiunii sau cu transmitere locală limitată, fiind ridicat în zonele cu transmitere locală susținută. De asemenea, față de estimarea anterioară, elaborată în februarie, riscul ca furnizorii de servicii medicale să se confrunte cu o presiune superioară capacității era estimat ca mediu-crescut.

În data de 2 martie, după explozia de cazuri în Lombardia, definiția de caz trimisă de Ministerul Sănătății trimisă către DSP-uri și spitale menține obligația îndeplinirii simultane a condițiilor de simptomatologie și contactul apropiat cu caz confirmat sau istoric de călătorie în zona roșie sau galbenă în perioada de 14 zile anterioare debutului simptomelor.  

Pentru inițierea testării pentru SARS-CoV-2 Ministerul Sănătății a transmis că „orice persoană care întrunește criteriile din definiția de caz suspect ar trebui testată” și că „testarea în laborator ar trebui inițiată imediat”.

La acea vreme se anunța că vor fi testate persoanele carantinate, în zilele 1 și, respectiv, 12 și 13 de carantină.

Primul caz de COVID-19 în județul Suceava a fost confirmat în 3 martie, la un bărbat care a revenit din Lombardia în data de 28 februarie.

În 6 martie, cu un număr din ce în ce mai mare de suceveni care reveneau din străinătate, Direcția de Sănătate Publică Suceava a demarat procedurile pentru dotarea cu un aparat de testare Real Time PCR. În 7 aprilie, aparatul de testare încă nu ajunsese la Suceava.

Prin decizia ministerului, la acea dată testarea pentru noul coronavirus era realizată doar în 6 centre - București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Constanța și Craiova. În continuare, erau testate doar persoanele care se încadrau în definiția de caz: simptome și istoric de călătorie în zona roșie sau galbenă și simptome sau contact direct cu un caz confirmat.

În data de 8 martie, termoscannerul pentru depistarea persoanelor cu febră nu era încă trimis de Ministerul Transporturilor pe Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava. În 8 martie, în județul Suceava era un singur pacient confirmat cu coronavirus și 567 de persoane monitorizate la domiciliu, fără simptomatologie specifică. Dintre acestea, 313 persoane călătoriseră în zonele de risc și 254 erau membri de familie ai acestora. La nivel național erau 13 persoane confirmate cu coronavirus. În Italia, la acea dată erau înregistrate 5.883 de cazuri și 233 de decese.

În data de 10 martie, șeful Poliției de Frontieră, chestorul Ioan Buda, a prezentat oficial că în ultimele două săptămâni, începând din 26 februarie, intraseră în țară 40.600 de persoane, dintre care peste 34.000 români, 3.800 italieni și alte 2.800 persoane din China, Hong Kong și Macau. Este perioada în care doar anumite zone din Italia, Lombardia în principal, erau roșii, iar România nu suspendase încă zborurile spre și dinspre Italia. Intrarea completă a Italiei în carantină s-a petrecut pe 9 martie, zi în care și România a luat decizia întreruperii complete a traficului cu Italia. Potrivit informațiilor Poliției de Frontieră, au intrat în România peste 107.000 de persoane în perioada 11-12 martie, adică de 21 de ori mai mulți decât au intrat într-o singură zi în perioada anterioară. În județul Suceava ar fi ajuns, tot potrivit Poliției de Frontieră, circa 10.000 de persoane.

În data de 11 martie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat infecția COVID-19 pandemie.

În 15 martie, Ministerul Sănătății actualizează definiția de caz suspect COVID-19, în sensul că menține obligația istoricului de călătorie în ultimele 14 zile, dar nu îl mai limitează la zona roșie sau galbenă, ci la călătorie internațională. Recomandările de protecție specială sunt în continuare pentru secțiile de Boli Infecțioase și laboratoare și, desigur, cele 6 centre desemnate pentru COVID.

În data de 16 martie a fost al doilea caz confirmat de infecție cu coronavirus în județul Suceava, la un tânăr revenit din Italia, la Cajvana.

În următoarea zi, 17 martie, au mai fost confirmate două cazuri - un contact direct al tânărului din Cajvana și o persoană din Bosanci, care s-a întors de la Bruxelles.

Tot în 17 martie s-a deschis și culoarul cu Ungaria, prin care au intrat majoritatea românilor veniți din Italia și Spania. Media zilnică a intrărilor a fost, conform Poliției de Frontieră, de 10.000 de persoane.

În 18 martie, în parteneriat cu USV, independent de Ministerul Sănătății, spitalul din Suceava și-a pregătit propriul laborator de testare PCR pentru COVID-19.

În data de 19 martie, în județul Suceava au fost raportate 9 cazuri de COVID, dintre care doi medici infecționiști, iar în seara zilei de 21 martie, Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava a informat că 11 dintre medicii săi sunt pozitivi la noul coronavirus. Se îmbolnăviseră medici din secțiile UPU, Boli Infecțioase, Pneumologie și Ortopedie.

Începe criza de la Suceava. În perioada 22-29 martie, la Suceava au fost înregistrate 22 de decese în rândul pacienților, dintre care 9 au fost comunicate public confirmate cu COVID-19.

În data de 23 martie a fost anunțată închiderea spitalului pentru 48 de ore, după ce 52 de cadre medicale au fost diagnosticate cu coronavirus, și transformarea în spital-COVID. Despre doi pacienți se știa cu certitudine că au murit din cauza COVID-19. Situația se agrava de la o oră la alta la spital. Într-o singură zi aproape că s-a dublat numărul cazurilor de medici și asistenți medicali la care s-a confirmat îmbolnăvirea cu noul coronavirus.

În 22 martie Guvernul a închis în sfârșit granițele. A interzis intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor, pentru a limita răspândirea coronavirusului.

Abia în 23 martie Ministerul Sănătății a schimbat definiția de caz suspect, permițând să fie testate și persoanele fără istoric de călătorie. Din 23 martie, este considerat caz suspect:

1) Pacientul cu infecție respiratorie acută (debut brusc al cel puțin unuia din următoarele simptome: tuse, febră, scurtarea respirației) ȘI fără o altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic ȘI cu istoric de călătorie sau ședere într-o țară/regiune cu transmitere comunitară, în perioada de 14 zile anterioare datei debutului;

2) Pacientul cu infecție respiratorie acută ȘI care s-a aflat în contact apropiat cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioare datei debutului;

3) Pacientul cu infecție respiratorie acută severă (febră sau istoric de febră ȘI tuse ȘI scurtarea respirației ȘI care necesită spitalizare peste noapte) ȘI fără altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic.

La Suceava, Ministerul Sănătății solicită să fie făcută testarea pentru COVID-19 și a celor care mor, fie că decesul se produce în spital, fie la domiciliu.

În data de 30 martie, numărul de cazuri confirmate cu noul coronavirus în județul Suceava a ajuns la 593.

Ministrul de Interne a anunțat că a fost emisă Ordonanța Militară nr. 6 prin care municipiul Suceava şi localităţile Adâncata, Salcea, Ipoteşti, Bosanci, Moara, Șcheia, Pătrăuţi şi Mitocu Dragomirnei au intrat în carantină totală.

La Spitalul de Urgență Suceava, în data de 2 aprilie a fost instituită conducere militară, care a rămas până la 30 aprilie. Pe 3 aprilie la Suceava erau raportate de către Grupul de Comunicare Strategică 866 de cazuri, pe 4 aprilie – 967, pe 5 aprilie – 1.215 și pe 6 aprilie – 1.228.

În ciuda diversității manifestărilor infecției cu COVID-19, în actualizarea definiției de caz suspect din 16 aprilie, Ministerul Sănătății rămâne focusat pe simptomatologia respiratorie. Reamintim că în continuare se testează doar cazurile suspecte de boală.

După definiția din 16 aprilie, caz suspect este considerat:

1. Pacientul cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație) ŞI fără o altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic;

2. Pacientul cu infecție respiratorie acută ȘI fără o altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic ŞI cu istoric de călătorie internațională, în perioada de 14 zile anterioare datei debutului;

3. Pacientul cu infecție respiratorie acută ŞI care s-a aflat în contact apropiat cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioare datei debutului;

4. Pacientul cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie, fără altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic;

5. Pacientul cu infecție respiratorie acută severă ŞI care necesită spitalizare peste noapte, fără altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic.

În ceea ce privește definirea contactului apropiat, ministerul a precizat explicit că „personalul medical care a purtat echipamentul de protecție corespunzător tipului de îngrijire acordată nu este considerat contact apropiat”.

Abia din 16 aprilie sunt transmise Direcțiilor de Sănătate Publică și spitalelor „Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19”. Conform acestora, se recomandă testarea cu prioritate pentru:

1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar conform definiţiei de caz;

2. Contacți apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;

3. Pacienţi înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;

4. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare în spital – 2 teste la 24 de ore interval;

5. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie – de 2 ori pe lună;

6. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive;

7. Hemodializaţi simptomatici;

8. Hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceștia vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacienţilor;

9. Persoane instituționalizate simptomatice;

10. Gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat;

11. Personalul de îngrijire din căminele de bătrâni – de 2 ori pe lună;

12. Personal sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.

Aceste recomandări, precum și definiția de caz din 16 aprilie sunt valabile și astăzi. Testarea cadrelor medicale a arătat că, în data de 12 aprilie, mai mult de jumătate dintre cele infectate cu COVID-19 erau din județul Suceava: 429 de persoane. Acestea sunt informațiile, în ordine cronologică. Ce s-ar fi putut face pe plan local pentru evitarea focarului de la Suceava, în contextul prezentat, este dificil de spus. Dacă Ministerul Sănătății ar fi stabilit să fie testați toți cei care s-au întors din străinătate, nu doar cei care au venit din zonele roșii, dacă ar decis de la început să fi fost testate cadrele medicale sau măcar cele care prezentau simptome respiratorii, cu siguranță că s-ar fi limitat numărul de îmbolnăviri și implicit și decesele.