Anton Achiței, îndrăgit interpret de muzică populară, a plecat la Ceruri, la vârsta de 74 de ani

Anton Achiței, îndrăgit interpret de muzică populară, a plecat la Ceruri, la vârsta de 74 de ani. Artistul a pierdut lupta cu viața joi, 16 aprilie 2020. El a fost legat de Bucovina, pentru că aici a urmat cursurile de canto popular, la Școala Populară de Artă din municipiul Suceava. În Suceava și nu numai, artistul Anton Achiței a susținut zeci de spectacole și și-a făcut mulți prieteni. 

Anton Achiţei s-a născut Mănăstireni, județul Botoșani.  Conform datelor publicate pe www.monitorulbt.ro, „artistul povestea cu drag că i-a ascultat prima dată pe Gică Petrescu, Maria Tănase și Ioana Radu la un patefon vechi de la oraș, adus de tatăl său. A cântat prima dată în public în clasa a VII-a, îndemnat de diriginta sa. „A venit aseară mama”, cântecul interpretat la o serbare şcolară, i-a adus multe aplauze şi felicitări. S-a înscris la Școala Populară de Artă din Suceava, secția canto popular, apoi s-a angajat apoi la Ansamblul din Botoșani al Casei Creației Populare, apoi la Ansamblul Plaiurile Bistriței din Bacău, și chiar a predat canto popular la Școala de Arte și Meserii din Bacău. A evoluat în mii de spectacole în ţară şi străinătate şi mereu reuşea să ajungă la sufletul celor care-l ascultau şi-l aplaudau.”

Vă redăm mai jos câteva mesaje postate de prieteni, artiști, care l-au cunoscut și prețuit pe Anton Achiței.

Ovidiu Șvarț, președintele Asociației Culturale "Friedrich Schwartz", Suceava:

„Nici nu mai știu când ne-am cunoscut. Știu doar că Dumnezeu mi-a făcut un dar atât de mare încât mi l-a dat ca prieten pe cel care îmi încânta sufletul când îl auzeam la radio și îl vedeam la televizor. Un artist desăvârșit și un om de o modestie ieșită din comun. Mi-ar trebui ore în șir ca să scriu câte îmi amintesc despre el, despre noi, pentru că era considerat membru al familiei. Momentele primei Orchestre particulare din România, Ciobanașul, unde aduna săli pline și bucura oamenii cu ceea ce știa să facă. Un turneu în Republica Moldova. Turneu în Franța. Nu a lipsit de la nici o ediție a festivalului în memoria lui Pitzu. Cum îi spunea el. A fost lângă noi la cele mai importante momente ale vieții și nu ezita la nici o invitație din partea noastră. Sticla de la peretele dormitorului se datorează lui ... să aveți lumină în cameră. El era Antonel, noi eram Ovidel, Mimisor, Edi. (...) A trăit mereu cu iubire de vatra satului, de părinți, de frați, de prieteni. Te lăuda și te critica cu aceeași căldură sufletească. Nu mică mi-a fost durerea când mi-a spus despre problemele de sănătate și mă suna mereu când avea dureri. Nu voia să știe nimeni că suferă de o boală incurabilă, dar mie mi-a spus și a fost secretul nostru. (...) Am vorbit și săptămâna trecută, dar ieri nu mi-a mai răspuns și nici nu a sunat înapoi, așa cum obișnuia. Va dura o vreme până mă voi obișnui cu ideea că nu mai răspunde. A lăsat un gol imens în sufletele noastre. Deși boala își înfipsese adânc ghearele spurcate în ființa lui și era de așteptat că va pierde lupta, tot doare. Antonel va rămâne mereu în sufletele noastre așa cum a fost mereu..., un înger. Probabil că îngerii îl vor primi între ei cu aceeași exprimare caldă și cu zâmbetul de neuitat -măi, măi, măi...-, cât un milion de cuvinte. Anton Achiței, Antonel, înger te-ai născut, ai mângâiat timp de o viață sufletele oamenilor cu glasul tău îngeresc, iar acum ești acolo..., înger între îngeri. Drum lin către ceruri! Te vom iubi mereu!”

Dan Doboş, directorul Orchestrei „Rapsozii Botoşanilor”:

„A plecat să cânte îngerilor Anton Achiţei! Dumnezeu să-l așeze în ceata drepţilor”

Mariana Honceru, folclorist botoșănean:

„Din Botoșaniul lui drag, eu și soțul meu, trimitem o rugăciune către Bunul Dumnezeu, să-l primească în grădina raiului și în corul îngerilor, pe robul său ANTON ACHIȚEI ! Drum lin, plin de lumină bădică Antoane! Te plânge Trotoșul, te jelește Siretul, suspină Prutul și Bahluiul, dar, mai cu seamă, pârâiașul copilăriei tale Burla de pe șesul satului Unțeni, Botoșani……E o jale plină de tăcere din Cetatea Sucevei, până la Dunărea cea mare, iar tu, Antoane prietene, te-ai hotărât ca în această săptămână mare să-ți lași cântecele moștenire, pe cei dragi cu durere și să pornești spre casa Tatălui Ceresc, să te rogi pentru noi! Drum ușor și dulce somn, Ai fost cântecului Domn, Pentru lume mângâiere, Și la joc și la durere! Condoleanțe familiei!”