Meșteri încondeietori autentici și meșteșugari dibaci, adevărați promotori ai artei tradiționale sucevene

Respectând tiparele tradiționale referitoare la tehnica de lucru, ornamentație și cromatica specifică vetrelor etnofolclorice din care provin, meșterii încondeietori din județ continuă să lucreze și să ducă mai departe arta populară, în ciuda perioadei de restriște pe care o traversează.

Încondeietorilor li se alătură și meșteșugari dibaci, care prelucrează pielea, lemnul, țes sau confecționează straie populare, cos cămăși tradiționale sau modelează lutul, împreună fiind adevărați promotori ai artei tradiționale sucevene.

Mulți dintre meșteșugari au acceptat propunerea consultantului artistic Eutasia Rusu de a participa la Proiectul online „Meșterii populari la vreme de restriște...”, ce se poate urmări pe pagina de Facebook Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava. Zilnic, câte un meșter popular își prezintă activitatea pe care o practică în această perioadă de pandemie.

Oresia Leuciuc a găsit inspirație pentru motivele cu care ornamentează ouăle pe cămășile populare

Una dintre încondeietoarele autentice de ouă din județ este Oresia Leuciuc, meșter popular din Rădăuți. Ea s-a născut la Ulma (localitate renumită pentru păstrarea meșteșugurilor și obiceiurilor tradiționale), dar locuiește de ceva timp la Rădăuți. Este unul dintre meșterii populari care s-au remarcat prin talentul de a încondeia ouă, moștenit de la mama sa, dar șiprin cel de a păstra obiecte vechi care îi aduc aminte de locurile natale. „Inginer de profesie, dar cu o activitate la catedra Colegiului Tehnic Rădăuți, Oresia Leuciuc a găsit inspirație pentru motivele cu care ornamentează ouăle pe cămășile populare. Încondeierea ouălor reprezintă un străvechi meșteșug românesc, o mărturie a obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală. Din 1992, ea face parte din Asociația Creatorilor Populari din România. Colaborează cu mai multe muzee din țară: Astra Sibiu, Muzeul Țăranului Român etc.”, ne-a spus consultantul artistic Eutasia Rusu.

Oresia Leuciuc a condus mai multe cercuri școlare în diferite unități de învățământ, obținând numeroase premii. A participat la expoziții de specialitate în țară și străinătate (Polonia. Germania, Ungaria, Italia). Satisfacția cea mai mare a meșteriței este aceea că poate transmite mai departe copiilor tradiția nealterată. Zilele acestea, pe timp de pandemie, meșterul popular stă în casă, încondeiază și se pregătește pentru Învierea Domnului.

La vârsta de 8 ani, Rodica Boiciuca pus pentru prima dată chișița în mână

O altă încondeietoare, Rodica Boiciuc, din Bălcăuți, a preluat meșteșugul de la mama sa, Maria Loba, care la rândul său a învățat să încondeieze de la o vecină, la care fugea pe furiș, pentru a deprinde tainele încondeiatului cât mai bine. Rodica Boiciuc s-anăscut în satul Ciumârna, comuna Vatra Moldoviței. După căsătorie, s-a mutat în comuna Bălcăuți, unde locuiește și astăzi. „La vârsta de 8 ani, meșterița noastră a pus pentru prima dată chișița în mână. În perioada iernii și în cea prepascală, doamna Rodica, copil fiind, împreună cu frații și mama, scriau ouă. Rămânând văduvă încă din tinerețe, mama sa trebuia să-și întrețină familia, astfel comerțul cu ouă încondeiate era o sursă de venit. În restul anului, muncea la creșterea animalelor, fân, cultivarea plantelor. După ce s-a căsătorit, a reluat meșteșugul în satul care a adoptat-o, Bălcăuți”, ne-a prezentat-o pe încondeietoare consultantul artistic Eutasia Rusu.

Rodica Boiciucîncondeiază ouă de rață, gâscă, curcă, găinușă americană, pichere, struț sau prepeliță, tehnicile folosite fiind atât cea tradițională, cu băile de culoare (galben, roșu, negru), cât și cea cu ceară în relief. Meșterul popular practică cu strictețe și măiestrie încondeiatul ouălor. Răspunde mereu cu drag invitațiilor pe care le are la târguri și expoziții, doar că în această perioadă acestea lipsesc, așa că se mulțumește cu munca de acasă, în speranța că, în curând, ne vom întoarce cu toții la vremurile în care ne bucuram de întâlniri între meșteri din tot județul, chiar din țară.

Liviu Săhlean, unul dintre puținii meșteri care mai fac genți tradiționale vânătorești

Foarte apreciați pentru munca lor, pentru arta pe care o practică, sunt și meșterii populari Liviu Săhlean și mama sa, Verginia Săhlean, din Frasin.Liviu Săhlean este un meșter autodidact, având-o ca exemplu pe mama sa, o dibace meșteriță în cusături și țesături. La început, meșterul Liviu Săhlean a cochetat cu prelucrarea lemnului, apoi cu cusăturile, iar de ceva timp prelucrează pielea. Făurește cu drag, cu precizie și cu o inventivitate supremă. Obiectele pe care le confecționează în atelierul său sunt din piele naturală, cum ar fi: gențile de diferite mărimi și întrebuințări (e unul dintre puținii sau chiar singurul meșter care mai face gențile tradiționale vânătorești), chimire imprimate sau simple, opinci, teci, curele, rucsacuri etc.

„Mai nou, în această perioadă de restriște, meșterul și-a mai adăugat la colecția sa și măștile de protecție refolosibile, atât de căutate în aceste zile în lupta cu acest coronavirus. Chiar dacă nu sunt omologate, aceste măști sunt făcute din piele naturală, dublate de un filtru de hârtie, pus în două straturi, care după o folosire, se schimbă. Masca ulterior se dezinfectează cu un biocid. Putem vedea astfel că meșterii populari se adaptează, sunt ingenioși și practici, stau acasă și lucrează. Meșterul Săhlean este foarte apreciat pentru ceea ce face, obiectele sale fiind întâlnite în târguri și expoziții de profil”, este de părere Eutasia Rusu.

„Și astăzi, la vârsta de 80 de ani, Verginia Săhlean coase cămăși cu cea mai mare plăcere”

Verginia Săhlean este cunoscută în toată zona și nu numai datorită iscusinței și măiestriei cu care practică meșteșugul - industrie casnică textilă – port popular. Născută în anul 1940, Verginia Săhlean a cusut prima cămașă populară la vârsta de 6 ani. A preluat meșteșugul de la mama și de la bunica sa. În timp, ea a învățat să croiască cămăși de tot felul, pe care apoi le cosea, ulterior trecând și la stative, însușindu-și rapid și țesutul. Dintre obiectele pe care le face cu mare dăruire amintim cămășile, atât de lucru cât și de sărbătoare, frumos decorate cu motive fitomorfe și geometrice, încrețite la gât, dar și cu croiul drept.

„Și astăzi, la vârsta de 80 de ani, Verginia Săhlean coase cămăși cu cea mai mare plăcere, dând curs și solicitărilor prin care îndrumă persoane interesate în această direcție. Chiar dacă datorită vârstei înaintate iese mai rar la târgurile de specialitate, axându-se în special pe comenzi, totuși, obiectele sale de port popular le găsim în expozițiile de profil. Doamna Verginia, în această perioadă, cu nădejde maximă în Cel de Sus, stă în casă și își practică meșteșugul cu aceeași îndârjire și dibăcie”, ne povestește consultantul artistic Eutasia Rusu, cu sprijinul căreia vă vom prezenta și alți meșteri populari suceveni.