„Meșterii populari la vreme de restriște...”, proiect de promovare a meșteșugarilor pe timp de pandemie

Proiectul inedit „Meșterii populari la vreme de restriște...” s-a născut din dorința  de a arăta publicului larg că meșterii populari suceveni își continuă activitatea pe care o practică și pe perioada pandemiei. Proiectul este promovat pe pagina de facebook ”Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava”. Coordonatorul proiectului, consultantul artistic Eutasia Rusu, a explicat:  „Dată fiind situația în care ne aflăm cu toții, stare de urgență națională, desfășurăm un proiect prin care, zilnic, câte un meșter popular își prezintă activitatea pe care o practică în această perioadă. În urma discuțiilor pe care le-am avut cu ei, mi-am dat seama că viața lor merge înainte, stând în casă și muncind. M-am bucurat să-i văd prin prisma mesajelor video primite de la ei și să-i aud. Sunt oameni cu nădejde în Dumnezeu, puternici, dar sensibili în același timp, răbdători, unii dintre ei amintindu-și și de alte vremuri grele. Le mulțumesc și îi prețuiesc pentru ceea ce fac!”. Astfel, cu ajutorul editorului, inginer Gabriel Sandu, sub coordonarea

consultantului artistic Eutasia Rusu, oamenii pot să urmărească pe pagina de facebook ”Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava” cum se descurcă meșterii populari suceveni pe timp de pandemie.

Florin Cramariuc făurește obiecte din lemn de peste 50 de ani

Puteți găsi informații despre meșterul popular Florin Cramariuc, din Șcheia, președintele Asociației Meșterilor Populari din Bucovina, care „modelează lemnul”. A preluat meșteșugul de la bunicul său, dar a urmat și cursurile Liceului de Prelucrarea Lemnului din Suceava. Făurește obiecte din lemn de peste 50 de ani. Dintre acestea amintim: polonice, linguri, linguroaie, scăfițe, căușe, castroane, furculițe, cruci și cruciulițe, troițe miniaturale, măști, lăzi, blidare, baltage etc. „Toată recuzita făcută de meșterul nostru drag este atât utilitară, cât și estetică, iar numărul obiectelor pe care le confecționează este de ordinul sutelor. Dacă intrați în atelierul lui, vă dați seama imediat care-i este îndeletnicirea, care-i este iscusința, care-i este sufletul... Pe lângă meșteșugul pe care îl practică, scrie cărți de specialitate, chiar și un manual în care descrie secretele descoperite de el, de la tipurile de lemn și până la obiectele pe care le poți face din ele, totul fiind ghidat de schițe grafice. A participat la multe târguri și expoziții atât naționale, cât și internaționale, fiind mai peste tot premiat, dar a și coordonat tabere de prelucrarea lemnului, precum și nenumărate ateliere demonstrative. În această perioadă, la fel ca ceilalți meșteri, stă acasă, în atelierul său de poveste și lucrează lemnul pe care-l iubește și-l respectă”, aflăm de la coordonatoarea proiectului.

Ouăle scrise de Elena Torac sunt de o măiestrie și de o delicatețe desăvârșită

Un alt meșter popular pe care îl găsim la lucru pe pagina de facebook ”Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava” este Elena Torac, din Brodina, încondeietoare de ouă, care povestește că s-a născut într-o familie de meșteri populari, preluând astfel meșteșugul de la bunica sa, Eufrozina, și de la mama sa, Paraschiva. A transmis ulterior și ea mai departe copiilor săi, Paula și Paul, frumusețea și tehnicile încondeierii. Din dorința de a se documenta mai bine, dar și din pasiune pentru meșteșug, a cutreierat satele încă din tinerețe pentru a culege de la femeile bătrâne informații despre cromatică, simbolistică, dar și despre prepararea vopselelor din plante. „Ouăle scrise de doamna Elena sunt de o măiestrie și de o delicatețe desăvârșită. Și-a permis, în sensul frumos și constructiv al cuvântului, să creeze noi obiecte sculptate miniatural în coajă de ouă de găină, rață sau struț (coșulețe, pandante etc.), acestea fiind create în urma cerințelor clienților. Dar nu s-a oprit nici o clipă din a scrie ouă bătrânești, conform canoanelor tradiționale”, explică consultantul artistic Eutasia Rusu. Elena Toraca participat la diverse expoziții în țară și în străinătate (Canada – ”Caravana internațională a talentelor”, Portugalia, Italia, Austria, Germania, Polonia, Franța, Ucraina, Republica Moldova). A primit numeroase premii și distincții, dar cea mai mare satisfacție a meșteriței este admirația semenilor și faptul că a reușit să transmită și să păstreze nealterate tainele meșteșugului.

Carmen Cristea modelează lutul de aproape douăzeci de ani

În proiectul „Meșterii populari la vreme de restriște...” am găsit-o și pe Cristea Carmen, meșter popular, din municipiul Suceava, care se ocupă cu prelucrarea lutului. Carmen Cristea modelează lutul de aproape douăzeci de ani. ”Este un autodidact desăvârșit ce practică cu pasiune și dăruire acest meșteșug. Făurește obiecte din lut atât prin modelaj, dar și la roată, pe care apoi le decorează”, spune specialistul Eutasia Rusu. Produsele finite realizate de Carmen Cristea sunt: farfurii de diferite dimensiuni decorate cu diferite simboluri tradiționale sau cu pictură naivă, ulcioare și cănițe, vaze de diferite mărimi, clopoței, mărțișoare, adaptând obiectele și desenul în funcție de perioada în care lucrează, dar și pentru evenimentul premergător (Crăciun, Mărțișor, Paște, Sânziene etc). Coordonează tabere de creație de specialitate și ateliere demonstrative, cu diferite ocazii (Școala Altfel, Tabere de vară etc). Creează desene (artă naivă) pentru unele afișe ale târgurilor de meșteri populari organizate de Centrul Cultural Bucovina. Obiectele sale le găsim mereu în târguri și expoziții de specialitate.

Stela Lucaciu creează costume pentru păpuși, pe care ulterior le îmbracă

Printre meșterii populari care au spus „Da” invitației de a participa la acest proiect se numără și Nechifor Elena, din municipiul Suceava. ”Doamna Elena confecționează podoabe tradiționale de aproape douăzeci de ani. Chiar dacă nu a preluat meșteșugul din familie, fiind o autodidactă desăvârșită, s-a documentat, chiar și prin prisma altor meșteri din domeniu, astfel ajungând să practice cu dibăcie și drag meșteșugul”, este descrierea făcută de Eutasia Rusu. Obiectele pe care le face Nechifor Elena sunt: mărgelele, gherdanele, brățările, cerceii, toate lucrate cu grijă și canonic în același timp. Își expune ulterior produsele în târguri și expoziții de specialitate.

Stela Lucaciu este un alt meșter popular, din Șcheia, care practică cusutul, parte a industriei casnice textile. Coase cămăși, dar și recondiționează diferite obiecte textile populare uzate (cămăși populare, catrințe, ștergare etc.). A preluat meșteșugul de la mama sa, care țesea și cosea. Ca o noutate în domeniu, pentru a evidenția în miniatură costumul popular din zona noastră, Stela Lucaciu creează costume pentru păpuși, pe care ulterior le îmbracă. În această perioadă stă în casă și coase, având credința că perioada grea în care ne aflăm se va sfârși cât mai repede. Gheorghe Lucaciu, meșter popular, tot din Șcheia, „practică opincăritul și confecționează măști populare folosite la obiceiurile de iarnă”. A învățat să facă măști de la tatăl sau, iar de opincărit s-a apucat de ceva vreme. Își amintește de perioada când purta opinci, având drag de aceste încălțări încă din timpul copilăriei. În această perioadă, meșterul popular și-a mutat atelierul în casă, pentru a se proteja pe el și întreaga familie. În același timp, are credință că Dumnezeu îi va păzi de această primejdie.

Olărit, în familia Pașcaniuc

De la Marginea, a venit să-și promoveze talentul și pasiunea Pașcaniuc Angela - meșter popular, care se ocupă cu prelucrarea lutului. Am aflat că Angela Pașcaniuc practică meșteșugul de ani buni, învățând tehnicile de la soțul său, Pașcaniuc Dumitru. S-a specializat în acest meșteșug, pe partea ornamentală. Face obiecte din lut pe care le expune spre vânzare în târguri și piețe.

Meșterul popular Pașcaniuc Dumitru practică olăritul de la vârsta de 18 ani, meșteșug moștenit de la bunici și părinți. Ceramica făurită de el este una utilitară, iar modelele vaselor ar fi următoarele: oale de sarmale, ulcioare, lăptare, babe pentru cozonaci, oale pentru smântână, cănițe, ghivece pentru flori, vaze, castroane. „Lutul pe care îl folosește este lăsat la macerat timp de 2 - 3 săptămâni, apoi este frământat cu picioarele pentru a obține un amestec omogen. Ulterior este modelat la roată. Urmează etapa uscării vaselor, glazurarea și arsul lor în cuptor. Timpul arderii este de 15 - 16 ore, lemnele folosite fiind foarte bine uscate. Produsele finite sunt comercializate apoi în târguri și piețe sau sunt expuse în diferite expoziții temporare sau permanente”, ne explică inițiatoarea proiectului.

Miniaturi tradiționale

Meșterul popular Gheorghian Nicolaie, din municipiul Suceava, este specializat în prelucrarea lemnului, miniaturi tradiționale. Lucrează din anul 1998. A fost ucenicul profesorului N. Sava, specializat în pictură murală, frescă și restaurare. Se inspiră din cărți de artă și lucrări ale muzeelor de profil. Este membru al Academiei Artelor Tradiționale din România din 2002. Proiectul inedit „Meșterii populari la vreme de restriște...” continuă, iar noi încercăm să vă prezentăm și alți oameni talentați, cu sprijinul coordonatorului de proiect, consultantul artistic Eutasia Rusu. Pentru mai multe date, puteți suna la numărul de telefon 0740 202 389, eutasiaionita@yahoo.com.