Prof.univ.dr. Diana Carmen Cimpoeșu - șef UPU SMURD Iași - a venit la Suceava, cu o echipă de medici și asistente și a ajutat la redeschiderea unității de primiri urgențe de la Spitalul “Sf. Ioan cel Nou” Suceava
Putea fi și mai rău.
Ministrul Sănătății a anunțat vineri că aproximativ 15% din cadrele medicale ale Spitalului Județean sunt la serviciu și că “lucrurile încep să intre pe făgașul normal”.
A fost un moment însă în care situația a fost cât se poate de critică. Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) căzuse. La propriu. Nu mai aveai cu cine. Urgentiștii noștri, mai toți la izolare, suspecți sau infectați cu COVID-19. Ce faci?! La Suceava ajungeau mai toți pacienții cu urgențe peste medie, de la stop cardio-respirator la o plagă înțepată. Atenție, între 250-300 de cazuri pe zi, uneori și mai mult.
Pentru că, ne place sau nu, în județ exista un singur spital: Spitalul “Sf. Ioan cel Nou” Suceava. Restul, fără supărare, erau policlinici mai mari.
O echipă coordonată de către prof.univ.dr. Diana Carmen Cimpoeșu - șef UPU SMURD Iași - a venit la Suceavași a reușit în trei zile redeschiderea “Urgențelor” de la Spitalul “Sf. Ioan cel Nou” Suceava. A fost o gură de oxigen pentru un spital, unul dintre cele mai moderne din România, care dădea să moară.
Lucrurile nu merg încă așa cum ar trebui, încă se “plimbă” pacienți între spitale, se trimit la Rădăuți, de exemplu, bolnavi cărora medicii de acolo nu au ce să le facă din cauză că au patologii care nu pot fi rezolvate la spitalul rădăuțean -chirurgie pediatrică, dializă, cardiologie etc., pacienți suspecți de COVID-19, în condițiile în care spitalul din Rădăuți nu are cadre medicale infectate. Până acum.
Vestea bună este că sunt așteptați să se întoarcă la serviciu medicii noștri urgentiști și să repreia controlul UPU Suceava.
“Cel mai rău ne-a durut situația în care am avut pacienți care au mințit”
Societatea Studenților Mediciniști din Iași a postat pe pagina sa de Facebook un video în care șefa UPU SMURD Iași povestește ce a găsit la Suceava:
”Am avut parte de pregătire pentru situații deosebite, de dezastre, accidente cu victime multiple, chiar și accidente biologice, însă niciodată nu ne-am imaginat că vom trece printr-o asemenea perioadă, în care cunoștințele noastre chiar vor trebui puse în practică și va trebui să învățăm lucruri noi, zi de zi, din zona pandemiilor și a infecțiilor cu coronavirus.”
Prof.univ.dr. Diana Carmen Cimpoeșu, medic-șef UPU SMURD Iași, mai spune că în momentul în care infecția cu COVID-19 a început să apară și în România sau cel puțin riscul aparției a început să fie iminent, cadrele medicale aveau echipamente de protecție de pe vremea când, în urmă cu mai mulți ani, se pregăteau pentru virusul Ebola.
Cimpoeșu arată că primele cazuri de COVID-19 au fost confirmate la pacienți transferați de la Suceava.
“Cel mai rău ne-a durut situația în care am avut pacienți care au mințit, fie au mințit la 112, negând că au venit dintr-o zonă roșie, dintr-o zonă de carantină sau că au avut contact apropiat cu cineva venit dintr-o astfel de zonă, sau cei care au ajuns cu mijloace proprii la UPU și care, la fel, nu ne-au dezvăluit de la început”, arată șefa SMURD Iași.
„Ce mă interesa pe mine era ce se întâmplă cu oamenii care au urgențe din județul Suceava”
Prin Suceava, apăreau zvonuri despre tot mai multe cadre medicale infectate, care lucrau în continuare, pentru că fuseseră chemate la spital, suspecți COVID netestați, lipsă de costume de protecție etc.. Autoritățile, când reușeau să dai de ele, te trimiteau la București pentru răspunsuri sau, în cel mai bun caz, te asigurau că situația e sub control. De la Capitală nu se mai anunțau câte cazuri noi au apărut la Suceava și nici alte informații despre pacienți, teste efectuate. Nimic.
În prima zi în care spitalul județean s-a închis - era deja confirmat un număr de peste 50 de cadre medicale infectate, Diana Carmen Cimpoeșu a venit la Suceava să analizeze situația.
“Ce mă interesa pe mine era ce se întâmplă cu oamenii care au urgențe din județul Suceava și ce se întâmpla cu echipa care acum nu mai putea lucra. Mare parte din echipă se afla în autoizolare. O parte dintre ei, foștii mei rezidenți, se aflau acasă, unii dintre ei diagnosticați cu infecție cu COVID-19. I-am sunat chiar înainte de a ajunge la Suceava și m-am interesat dacă se simt bine, atât fizic, cât și emoțional. Erau și ei înspăimântați, se simțeau însă bine și erau încrezători, erau curajoși”, explică medicul ieșean, precizând că urgentiștii suceveni își doreau să revină la muncă.
Pentru redeschiderea UPU Suceava, Diana Carmen Cimpoeșua revenit la Suceava cu o echipă de la Iași - medic primar, medici specialiști, medici rezidenți, asistenți, nu înainte ca unitatea de primire urgențe de la noi să fie decontaminată.
“A fost încă o provocare, pentru că, fără un spital în spate, care să permită internarea acestor pacienți, o parte dintre ei au fost trimiși către alte spitale de la Rădăuți, Botoșani și Iași”, mai explică medical ieșean.
Mulți suceveni cu urgențe medicale s-au dus direct la Iași, de frică să ajungă la spital la Suceava
Prof.univ.dr. Diana Carmen Cimpoeșu a mai declarat că mulți pacienți din Suceava, care avea urgențe medicale, au ales varianta să se deplaseze direct la Iași, cu mașinile unor rude, apropiați.
“Ne-am trezit cu ei în unitatea de primire urgențe a spitalului din Iași, unii în stare foarte gravă... Îmi amintesc de o pacientă care era în insuficiență respiratorie acută, a trebuie să fie intubată foarte rapid, doar cu măsuri de protecție obișnuite, mască și mănuși din partea medicului și a asistentului, pentru că starea ei era foarte gravă.”
A fost o decizie grea, explică șefa UPU SMURD Iași, între a consuma câteva minute să se îmbrace toată lumea în echipament de protecție, cu combinezon, mască și ochelari, timp în care pacienta risca un stop respirator, sau să intervină, cu o minimă protecție, și a se îmbrăca după aceea.
Pentru sprijinul ei necondiționat, autoritățile sucevene i-au mulțumit public, printr-un comunicat de presă, profesorului universitar doctor Diana Carmen Cimpoeșu, precum și întregii echipe de la Iași, care a venit să resusciteze un spital care dădea să moară.
Între timp, cum spunea vineri și ministrul Sănătății, “lucrurile încep să intre pe făgașul normal”.